Inca o demonstratie de maiestrie, talent si inspiratie din partea selectionerului Victor Piturca in meciul contra sarbilor ne-a adus un rezultat asteptat de altfel. Multi se gandeau cu teama la acest meci, iar temerile au fost pe deplin intemeiate. Temeri alimentate nu neaparat din cauza fortei adversarului, cat mai ales de echipa de start afisata de selectionerul Victor Piturca. O infrangere cat o ratare a calificarii. O infrangere 50% pe mana antrenorului si 50% pe mana omului Victor Piturca a acestuia.

O asezare indrazneata dar neinspirata. Cand lasi pe banca un fundas de Liga Campionilor, si faci loc pe teren unor jucatori lenti, obositi si lipsiti de forma, nu ai cum sa ai succes. Cand te certi cu jucatori care ar fi putut aranja cat de cat meciul, in linia de mijloc, si astfel l-ar scuti pe Mutu de efortul de a veni in culegerea mingilor de la centru, nu ai nici o scuza. Iar cand un cioban iti da sfaturi pentru alcatuirea primului 11, este clar ca jocul nationalei noastre nu poate fi decat ca la turma.

Un singur plus are Victor Piturca in meciul de ieri seara contra Serbiei, introducerea lui Ciprian Tanase de la Fc Arges. Un plus de vointa, tupeu, tehnica si nebunie. Un pusti care a pus mingea jos, s-abatut pentru fiecare minge, a alergat enorm si a driblat calm, cu tupeu si eficient. Un tip care nu s-a hazardat cu mingi moarte la bataie si care a incercat sa aranjeze meciul in stilul lui Mutu.

Mi-e foarte greu sa cred ca romanii nu pot juca mingile pe jos cu multe pase, care sa strapunga masiva aparare sarba. Romanii au jucat invechit, cred ca singurul stil pe care il stie Piturca. Mingi pe margini la Rat si Contra si centrari catre nimeni. Doar Mutu a mai incercat niste pase filtrante in prima repriza si Marica niste patrunderi. Abia in a doua repriza am dat impresia ca ne=am citit adversarul si pe o insistenta a obositului Contra, dar si un ricoseu fericit care a facut sa ii ramana mingea la picior ca apoi sa il gaseasca pe Mutu, acesta cu un lob magistral la Marica, s-a nascut primul gol.

Ne miram de ce Mutu este atat de sters la nationala. Insa Piturca nu stie sa il foloseasca astfel incat acesta sa dea ce-i mai bun din el. Alergat pe tot terenul si la recuperare si la finalizare, acesta cand sa mai sclipeasca? Cand tu te certi cu un Trica care ar fi putut face aceasta treaba de culegere a baloanelor si oferirea unor pase eficiente, nu ai cum sa te plangi ca nu ai cu cine.

Il certi pe Dorel Stoica ca a gresit in prima repriza in loc sa iti dai singur doi pumni in cap, pentru ca ai fost atat de prost incat sa nu sti care este locul lui Dorel Stoica.

Cand tu nu iti asezi jucatorii pe teren astfel incat acestia sa se simta bine si sa dea ce-i mai bun, atunci nu ai voie sa te miri ca unul gafeaza sau altul nu marcheaza.

Pentru tine fotbalul este ca un joc de table. Superstitii, noroc si alte prostii pe care nu ti le mai scoti din cap. Jucam pe un teren execrabil contra unor munti de jucatori cum sunt cei sarbi, un teren care ne-a dezavantajat mai mult pe noi. Insa cand te bazezi numai se superstitii invechite si pe noroc nu ai cum sa castigi un meci. Fotbalul nu este un joc de noroc, norocul poate fi driblat de o tactica buna si poate avea o insemnatate infima in fotbalul practicat azi. Insa cand tu ingramadesti piesele de sah intr-o punga, pentrua face loc zarurilor, nu ai cum sa gandesti tactic ca un sahist si te bazezi pe urmatoarea aruncare de zar. Si pe aceste prostii ale tale nationala Romaniei nu are nici o sansa sa se ridice din mocirla in care se afla.

PLECA PITI, TINE-TE DE CUVANT, INAINTE SA ITI DAM NOI VANT

Sambata rapidisti de toate varstele s-au strans pentru a-i aduce un omagiu unui simbol al Giulestiului, Dan Coe. Astfel suflarea rapidista a luat haine de sarbatoare si ca intr-o zi de duminica, cand familiile merg la biserica sa se roage, asa au venit cu sufletele deschise si suporterii Rapidului din Giulesti.

Cu mic cu mare iar am venit
Pentru Rapidul nostru iubit
Ca sa cantam la un semnal
Haide Rapid haide Real

Dorul de stadion si curiozitatea de a vedea la lucru noile achizitii de vara, a strans lumea, cu sufletul deschis pentru a-si incuraja favoritii pentru sezonul ce urmeaza.

Pentru noi e sarbatoare

Azi joac-o echipa mare

E RAPIDUL DIN GIULESTI

O echipa ca-n povesti

Am fost surprins sa vad cum stadionul din Giulesti se umple de fete, copii si oameni in varsta, asta in ciuda faptului ca acest stadion este deja cunoscut pentru desele suspendari din cauza incidentelor.

Parca s-ar fi sters trecutul cu buretele si lumea a devenit mai increzatoare sa paseasca pe stadion.

Luni si marti ma jur ca-n veci
Nu mai calc nici mort la meci,
Dar de vineri ma decid :
Boala veche — Hai RAPID !

In spatele meu se aude de zor o voce de copil de maxim 3 anisori care insa a avut timp sa invete sa isi incurajeze favoritii <<Hai Rapidu’! Hai Rapidu’!>>. Un tata isi plimba fiul cautand un loc unde sa stea sa vada meciul mai bine.

O familie numeroasa imbracata in alb si visiniu asteapta cu nerabdare inceputul meciului. Baietii mai tineri isi aduc prietenele pe stadion, familiarizandu-le cu acest fenomen. Niste oameni mai in varsta, in amintirea vremurilor trecute, vin si ei sa ii revada pe Nae Manea, Culai Lupescu sau Damaskin, nu jucand, ci primid medalii de onoare din partea oficialilor rapidisti.

RAPID este farmecul vietii
RAPID este tot ce iubesti
RAPID e opusul tristetii
RAPID te aduce-n GIULESTI.

Toata lumea este pregatita. Horia Brenciu, un rapidist cunoscut, invioreaza mai mult atmosfera din tribuna, insa emotiile il cuprind si pe el astfel incat face mici gafe la prezentarea echipei.

Adrian Paunescu, ne introduce putin in istoria Rapidului, ne aminteste de spiritul rapidist si ne incurajeaza sa fim mereu aceasi plini de viata si frumosi ai fotbalului romanesc.

Victor Socaciu, un RAPIDIST 100% , cum scrie si pe tricoul purtat de acesta, canta mult indragitul imn alb-visiniu. Cu respect lumea se ridica in picioare si cu steagurile si fularele deasupra capetelor il acompaniaza, intr-un cor care face sa se furnice pielea pe tine de emotie.

Suntem peste tot acasa
Portile ni se deschid
Nu-i echipa mai frumoasa
Si iubita ca Rapid

Poate ca daca s-ar renunta la “ducegariile” transmise adversarei de moarte din Ghencea, galeria Rapidului ar fii mult mai frumoasa. Poate cine stie, avand in vedere componenta echipei, si galeria se va reprofila acompaniind echipa in ritm de samba catre mult ravnitele victorii.

Mai bine Rapidist, decat sa fiu stelist
Mai bine Giulestean, decat sa fiu oltean
Mai bine CFR-ist, decat securist
Mai bine Mort, decat dinamovist!

Sa speram ca vom avea un Rapid cum ni-l dorim. Poate ca ne este dor sa fim cu inima cat un purice, cum am fost in returul din Giulesti cu Feyenoord sau in deplasarea de la Hamburg. Poate ca ne este dor sa iesim in strada sa ne bucuram de izbanda favoritilor nostri, iar glasul rotilor de tren sa rasune in toata tara.

Cand Giulestiul se goleste
Si iar portile se-nchid
Eu adun si scad pe deste,
Puncte. puncte - Hai RAPID

…………………………………………………

A trecut etapa asta
Si incerc sa fiu lucid
Poate imi conving nevasta
Ca… Dar lasa — Hai RAPID !

Liga 1 in pauza competitionala se transforma intr-un veritabil talcioc. Se vand jucatori, se cumpara altii, se fac schimburi, se mai fura se mai trage la cantar, fix ca la piata.

Unele cluburi chiar daca au sau nu nevoie de jucatori, vand si cumpara. Ar fi pacat sa te plimbi prin piata fara sa vinzi sau sa cumperi ceva. Mai nou se si organizeaza licitatii de jucatori.

Cine credeti ca nu putea lipsi din aceasta piata?

Cum cine? Evident ca Georg Copos. Cand este vorba de afaceri profitabile este mereu primul. A mutat, si a mutat bine, pentru el. Ce daca nu avea cu ce sa cumpere si mai ales ca nu prea ar fi avut ce sa vanda. Caun veritabil dusman al clubului, el a pus ochii pe cei mai in forma si cei mai valorosi jucatori de la Rapid, Mazilu sau Bozovici.

Daca pe muntenegrean l-a amenintat cu un batranel din belgia, Mazilu diamantul valoros pe care il avea in casa si care ar fi adus bani multi. In schimbul diamantului poate cumpara altceva mai ieftin si sa ramana si cu bani.

De unde atata Liga Campionilor. Cu asa mutari bistinaresti nu ai cum sa prinzi Liga Campionilor. Cat de prost manager sa fi ca sa vinzi unul din stalpii de sustinere a echipei si sa iei un bambus in care nu ai incredere ca va sustine echipa.

Copos: “Mircea am cam ramas falit, ce facem?”

Rednic: “George stai sa imi caut agenda veche cu numerele din Belgia si iti spun”

Copos: “Ai vazut ce bine au jucat Mazilu si Bozovici, cred ca fac o caruta de bani”

Rednic : “Da, dar nu sunt de neinlocuit”

Copos: “Ia cauta ceva pe posturile lor”

Rednic: “Pai am eu un prieten, fost coechipier de-al meu. E mai batran el asa insa na, ii pacalim pe astia din presa si pe fani ca aveam nevoie de jucatori cu experienta pentru a castiga titlul sau a accede in grupele Ligii Campionilor. Pai stai ca pe fani nu am de ce sa ii pacalesc, da-i incolo ca si asa nu ma suporta. Fac pe ei ce face un caine pe stalp”

Copos: “Stiam eu de ce te-am adus. Esti baiat descurcaret. Cat despre fani <<Stadionul s-a daramat/ a venit copos si l-a amanetat/ Vom face altul si mai frumos/Doar promisiuni, faptele n-au rost>>”

Chiar ma bate gandul sa imi depun si eu CV-ul la club, sa trimit si vreo doua-trei dvd-uri cu meciurile jucate de mine pe terenurile din curtea scolii. Ba chiar as cotiza lunar la club, as veni cu samwiciuri de acasa si deplasarile le-as face cu trenul, cu reducere 50%, da nu de la Copos, cu tichetele de student. Asa jucator ieftin si polivalent nu mai gaseste el. Macar eu as juca cu sufletul pentru club, nu as merge noaptea in discoteci si nici nu m-as urca beat la volan. Poate, poate, as reusi sa il faca sa devina rapidist, lucru pe care nu l-a reusit in acesti ani de cand este la club.

CFR-Cluj tranfera si ea, multi jucatori de care Andone nici nu a auzit. Parca in fiecare zi Andone isi serbeaza ziua.

Muresean : “La multi ani Ando!”

Andone: “Dar nu e ziua mea!!!”

Muresan: “cum sa nu fie, doar esti cel mai bun antrenor. Uite, drept cadou ti-am luat un jucator strain”

Andone: “Dar nu credeti ca avem prea multi”

Muresan: ” Glumesti, ia repede dvd-urile astea si minuneaza-te ce fente poate sa faca pe plaja. “

Andone: ” Si ce zic presei, ca le zisesem ca noi nu mai tranferam ca nu mai avem nevoie?”

Muresan: “Pai le zici ca a fost gluma. Ce naiba Ando, crezi ca astia nu tin la glume?”

Andone: “Dar si cu ceilalti ce fac, ca nu mai avem echipamente, loc in vestiar si in autocar si ar trebui sa mariti si tribuna oficiala sa incapa toti, daca nu sa le faceti inca o peluza.”

Muresan: “Ii imprumutam la parlitii aia de la “U”. Poate ca nu ne vor mai ura atat de mult suporterii lor, da ii umilim cu ocazi asta, iar noi iesim bine ca am ajutat echipa locala”

La Steaua lista neagra era intocmita demult. Nu de antrenor sau de manager, ci de multpreailuminatul Gheorghe Becali. Acolo lucrurile sunt clare, sefu spune , restul executa si zambesc lumii.

Pana ii creste mustata patronului, subalternii au menirea de a-l suplini si in fata camerelor de luat vederi sau in fata fanilor.

Becali: “Laca, Adi, uitati lista neagra. Imprastiati-i”

Laca: “Bine ca ii vindem ca ma saturasem sa il tot aburesc pe Badoi ca nu are valoare.”

Adi: “Pai sa vad cum ii impartim prin tara. Ii dam la echipe mai mici, nu in strainatate, sa para ca nu au valoare”

Becali: “Uitati, eu am vazut filmul <<Pe aripile vantului>>, da voi nu aveti cum sa stiti despre cinematografie ca sunteti doar niste hahalere. Ha!Ha!Ha!..hahalerele mele..ha! ha! ha!.Deci fiti putini atenti aici, eu m-am horatat sa imi las mustata. M-am saturat sa ma compar cu Mihai Viteazul ca nu seman. Nici urs nu pot fi ca nu imi creste par pe tot corpul desi m-am uns cu toate alifiile. Razboinicul luminii nu pot fi iarna ca ziua este mai scurta ca noaptea si ar insemna sa fiu prea putin bagat in seama. Deci, voi executati ceea ce va zic eu din umbra.”

Lacatus & Adi Ilie “Da sefu sa traiti”

Becali : “ati vazut ca hahalerele alea de la Cluj au ajuns pe primul loc cu straini. Gata cu patriotismul, aduceti cat mai multi straini. V-am luat 10 plasme, 10 home cinema…studiati toate dvd-urile, pana mai vad eu 2-3 filme si mai trag de mustata”

Lacatus & Adi Ilie : “Da sefu sa traiti”

La Dinamo s-a rasfirat gasca. Insa tehnologia moderna ii tine mereu aproape. Gata cu transferurile la ureche, acum se spioneaza adversarul. Pai daca dusmanul l-a vrut inseamna ca are valoare.<< De plecat cine sa plece, ca parca imi plac toti dar nu imi place nici unul.>>

Borcea: “Aloooo Stane. Am auzit ca ai un jucator bun pe acolo.”

Stan: “Pai am mai multi”

Borcea: “Hai lasa vraja si spune pe jucatori sunt curtati de dusmanii mei”

Stan: “Pai Seckely e curtat intens de Rapid”

Borcea: “Stop joc cu ei. Il vreau eu. Daca nu iti convine cat iti dau, pornim o licitatie contra lui Copos, ca atat de zgarcit e ala ca cedeaza primul”

Stan: “Hai ca mai vorbim. Dar nu imi dispace ideea, mai ales ca ar ridica cota jucatorului foarte mult”

Boreea: “Hai pa ca ma bronzez apoi cu urma de telefon”

Stan: “Sa nu te arda soarele prea tare, ca vrem sa te ardem si noi apoi la buzunar”

Echipe gen Otelul sau Gloria Bistrita, profita din plin de ceea ce se intampla pe piata transferurilor si trag tare de pretul jucatorilor lor.

O situatie tragi comica, intr-un campionat de amatori ce se vrea a fi profesionist.

CE GLUMA BUNA!

Un alt blat dejucat, insa de data aceasta din greseala. Acesta poate fi comparat cu ceea ce s-a intamplat la Brasov in sezonul 2000-2001. Atunci Bacaul avea nevoie de puncte sa nu retrogradeze, au pus de un mic blat cu Brasovul. Bacauanii atacau si cu 7 oameni, trecand “ca prin branza” de apararea brasoveana, numai ca de fiecare data se loveau de zidul din poarta, numit Dossey. Brasovenii se mai trezeau si ei in atac, si trageau aiurea, desi puteau sa inscrie lejer. Publicul a simtit blatul, iar galeria s-a indrepata catre tribuna oficiala, batandu-le obrazul conducatorilor celor doua formatii. La acest meci antrenorul gazdelor, Gabi Stan, “s-a dat lovit” neprezentandu-se la meci, sa nu ia parte la rusinea care ar fi vrut sa se intample. Intra in cele din urma Andrasi si linisteste publicul brasovean care striga de minute in sir “hotii-hotii”. Brasovul bate cu 2-0, toata lumea este multumita.In acel an Bacaul avea sa retrogradeze, insa isi va cumpara locul in prima liga de la nou-promovata Cimentul Fieni.

Dupa 6 ani, Buzaul ii pregatise Stelei 3 puncte cu care sa se intoarca linistita la Bucuresti si sa ii dea sperante in lupta pentru titlu. Ca si la Brasov, gazdele se lovesc de zidul din poarta, de data aceasta pe nume Minca. Buzonenii scapa si ei in fata golului, insa de fiecare daca scapa de ea. Iovita o da din greseala in bara, la o faza in care putea sa avanseze si sa inscrie linistit. Dar spre surprinderea lui, mingea ii revine. De data aceasta face o preluare, inchizandu-si unghiul si permitandu-le lui Baciu si Zapata sa se replieze. si totusi suteaza din cadere, respinge Zapata, culmea tot in dreptul lui. De data aceasta, sa nu cumva sa faca vreo grozavie, nici nu mai urmareste mingea si il lasa pe Baciu sa o scoata de acolo linistit.

In alte doua ocazii buzonenii par “prea scurti” sa ajunga sa devieze 2 mingi in urma unor centrari. Intr-un sfarsit Dica scapa singur la un corner si inscrie linistindu-i astfel pe buzoieni. Din puhoiul de stelisti din tribuna, si din amestecatura de indecisi buzoieno-stelisti, se trezesc unii sa consteste blatul. Si cum Dumnezeu nu doarme, parca ia mingea plecata din piciorul lui Bunica, si o propteste drept in vinclul lui Zapata. Bunica ramane si el uimit de ce minunatie a reusit, in acel moment cazand cerul peste el, de parca facuse cea mai mare gafa a carierei. Si cand te gandesti ca e la sfarsit de cariera…curat ghinion.

Sa isi fi intors Dumnezeu fata de la multrailuminatul Gheorghe Becali, chiar in ziua in care crestinii il sarbatoreau pe ocrotitorul romanilor, Sfantul Andrei?

Asa e cand vrei sa pacatuiesti in zi de sarbatoare. Dumnezeu te vede si te pedepseste.

De la inceput vreau sa precizez ca sunt unul din fanii unei echipe bucurestene, din provincie. Sunt multi ca mine, iar echipele provinciale sufera din pricina lipsei de spectatori, dar mai ales al fanilor adevarati.

Fc Brasov, echipa mea locala, a demarat un proiect frumos, care da roade. A adus un antrenor foarte iubit in tara, unul care are lipici la public. A format o echipa puternica, frumoasa, cu jucatori cunoscuti sau altii tineri care promit mult. In Liga a II-a defileaza, intr-o serie care la prima vedere parea atat de echilibrata. Jocul lor se leaga, rezultatele vin iar promovarea este aproape si au si un inceput in Cupa Romaniei, destul de promitator.

Cu toate acestea, din pacate, lumea nu prea se inghesuie la stadion. Un stadion, care si el, fa fi modernizat si se vrea a fi unul cochet. Cu o medie de 2000 de oameni la meciurile jucate acasa, si cu o galerie ca de deplasare, de 30 de insi, dintre care multi “mocangii” (lucru recunoscut de oamenii din galerie),ca si jucator iti cam piere entuziasmul, iar ca finantaror, presedinte sau antrenor, parca iti vine sa lasi echipa balta. Acesta era si unul din ofurile presedintelui, Dinu Gheorghe.

Unde sunt ceilalti spectatori? Cei care umpleau stadionul, nu cu mult timp in urma. Si nu ma refer strict la perioada cand Brasovul se clasa pe locul 3 si prindea Cupa Uefa. Cu un an in urma, era readusa la viata, din moarte clinica, de Fc Onesti in ultima etapa. In acel sezon, aproape meci de meci, stadionul era plin.

Unde este acea “Forza Carpatica” care era printre cele mai renumite galerii din vechea Divizia A?

Unde sunt cele 14 autocare de suporteri, care isi insoteau favoritii la Craiova, intr-un meci crucial pentru ramanerea in prima Liga?

Si nici in acele vremuri nu erau toti “stegari 100%”, erau multi cu simpatii de Capitala, insa exista mai mult respect, lumea venea mai mult pentru Steagu’ si mai putin pentru echipa adversa.

Nu am fost nici eu “stegar 100%”, si nici acum nu sunt. Incerc sa merg aproape meci de meci, chiar si la Forex, atunci cand joaca echipa acasa, indiferent cu cine joaca. Dar asta numai din respect pentru orasul in care am crescut.

Stadioanele din Romania sunt, din pacate, tot mai goale. Mi-e greu sa cred ca toti fanii echipelor din capitala, care locuiesc in alte judete, merg meci de meci la meciurile acestora. Mi-e greu sa cred ca pot fi oamenii atat de orgoliosi, incat sa nu mearga sa vada si echipa locala, la meciurile de acasa. Sa nu poate lumea sa puna de-o parte maxim 20Ron pe luna, pentru a merge la meciurile de acasa ale echipei locale?

Se observa ca stadionul se umple, numai cand echipele joaca contra celor din capitala, la un derby local sau la meciurile cu echipele din Provincie mai bine cotate. De unde vine atata lume, devreme ce la celelalte meciuri bate vantul pe stadion?

Pentru felul cum isi sustin echipa locala, cei din Timisoara, Craiova, Ploiesti, ar fi de urmat. Sunt poate singurele locuri in care fanii echipelor bucurestene nu si-au putut manifesta bucuria in strada, la succesele din Cupele Europene.

La un post de televiziune exista o eminsiune, dedicata celor care au plecat la munca in strainatate, lasandu-si copii in tara in grija rudelor, care se numeste “Sti ce mai face copilul tau?”. Pentru fanii din tara, ai echipelor din capitala, exista o singura intrebare:

STITI CE MAI FACE ECHIPA VOASTRA LOCALA?

Clasamentul final al celor 49 de echipe:

* din 14 meciuri

** din 13 meciuri

Clasamentul atacului si al apararii:

De fiecare data cand se intampla ceva la noi in campionat, apar tot felul de pareri din exterior. Mereu suntem intampinati cu aceeasi placa ” pe vremea mea“. Recent in Gazeta Sporturilor, apare un mic articol cu Danut Lupu, care isi spune parerea despre actuala Liga 1 si despre meciul Dinamo-Rapid. Avand in vedere faptul ca Lupu a fost jucatorul ambelor echipe, mi se pare destul de normal sa i se ceara parerea, insa cand ma gandesc ca a fost genul de jucator “branza buna in burduf de caine” si mai ales ca a prins si perioada de colaps al fotbaului romanesc, nu mi se pare corect ca sa isi dea cu parerea despre Liga 1.

Cand reporterul a cerut sa isi dea cu parerea despre meciul de duminica, Danut Lupu da un raspuns acid, “Fotbalul romanesc a ajuns un circ, nu mai este fotbalul de altadata.” Nu pot sa zic ca nu are dreptate in ceea ce priveste circul din fotbalul romanesc, insa sa nu uite ca un circ a fost cam tot timpul. Sa nu uitam de perioada “Kosovo” pe care a simtit-o in teren, sa nu uitam de acea prima pagina din Gazeta Sporturilor, cu mingea dezumflata descriind meciurile din vechia Divizie A, iar in fiecare zi ne izbeam de acelasi cuvant intrat in instinct, “BLAT”. Nu uitam ca echipe de top aveau victoriile puse deoparte, iar cele mici, in functie de afinitati, printr-o matematica de invidiat, reuseau sa supravietuiasca, ba mai ciupeau si o cupa europeana, fie o Cupa Uefa, fie un Intertoto. Nu uitam nici acel moment al aruncarii prosopului, sau peresedintii care fugareau arbitrii, altii care se zbateau pe langa banca derezerve pana le ieseau hainele din pantaloni. Nu uitam acele cicarii de la nivelul gazonului si pupaturi pe banca de rezerve sau direct pe teren.

Acum acel circ comico-tragic, a devenit mai mult tragic. Injuraturi, acuze grave si chiar batai. Insa la tot ceea ce se intampla in trecut, si ceea ce se intampla in prezent, le putem spune simplu, “balcanisme”.

Acum se trece la cupele Europene “In momentul de fata nu avem o echipa care sa ne reprezinte in Europa. Castigam campionatul, dam peste niste necunoscuti, ne iau campul si dupa aia ne vaitam: <<Au, au, au>>!”.

Acum o ducem bine fata de cum era in trecut. Chiar daca anul acesta am fost dezastrosi, sa spunem caa fost numa o greseala. Dar daca ne uitam in urma :Skonto Riga(Rapid), Polonia Vrasovia (Dinamo), Danut fiind prezent pe teren la ambele duble, Popeda Prilep(Craiova), Grassoper Zurich(Dinamo), St Gallen (Steaua), Vittese Arhem(Rapid), Partizan Belgrad(Dinamo), Heerenven (Rapid) , parca acum nu stam atat de rau. Daca in urma cand intalneam un PSG, ne gandeam cum sa facem sa nu luam multe, acum mergem cu gandul la victorie.

Sa vedem ce ne rezerva viitorul si sa lasam trecutul pentru statistici.

Dupa ani de dominatie capitalista, Provincia se ridica din propria-i cenusa, si emite pretentii europene.

Impulsionati si de miza acestui sezon, echipele s-au mobilizat si au acoperit acea prapastie creata cu anii dintre echipele din Capitala si cele din Provincie. In liniste si-au facut o strategie cu care sa ii surprinda pe “granzii” campionatului. Si uitandu-ne in clasament, se pare ca “granzii” chiar au fost prinsi pe picior gresit, iar echipele din tara incep sa profite din ce in ce mai mult.

Oare care ar fi secretul acestor cluburi?

In timp ce la Steaua, Dinamo si Rapid se fac rocade de antrenori, conducerile sunt in razboi cu suporterii, CFR, POLI, URZICENI au o stabilitate pe banca de rezerve, iar suporterii isi sustin echipa oriunde ar juca.

La Steaua, s-a pornit cu scandal inca de la inceput. Plecarea lui Olaroiu si aducerea in pripa a lui Hagi, nu a fost de bun augur parcursului echipei. Parca mai mult de gura rudelor, Becali a facut aceasta mutare, pe care a regretat-o inca de la inceput. Scandal peste scandal, cu repercursiuni asupra echipei. Se pare ca s-ar fi asternut linistea la echipa odata cu aducerea lui Marius Lacatus. Pana cand…?

Dinamo parea ca nu se trezise inca din betia castigarii titlului, iar pierderea Supercupei in fata Rapidului, nu ii trezise inca. Nici pasii gresiti din campionat nu pareau a fi atat de gravi, mai ales ca in cupele Europene rusisera un meci bun cu Lazio in tur. Insa dupa dezastrul din retur, echipa intra in panica. Antrenorul paraseste echipa, lasand-o intr-un moment foarte greu. Se aduce un antrenor cu un CV bun in Romania, insa care nu garanta ca se va mula stilului dinamovist. Nisipurile sunt si acum miscatoare la club, nu se stie cand se va regasi acea stabilitate de anul trecut…

Dintre toate trei, Rapidul pleca cu ultima sansa in aceasta cursa. Isi vandusera unii jucatori de baza, tocmai la rivala din campionat. Inevitabilul s-a produs, si Razvan Lucescu pleaca si el de la echipa, preferand sa antreneze in Liga a 2-a. In cautare de antrenori, Copos se opreste la Bergodi, asta dupa ce o vara intreaga a tras de Boloni. In ciuda acestor evenimente, Rapid castiga Supercupa si il rdescopera pe Lucian Burdujan. Jucatorii adusi incep sa dea randament, echipa ramanand neanvinsa in campionat. Vine insa dubla europeana cu 1Fc Nurnberg, in care echipa nu a jucat rau, insa a pierdut calificarea datorita unor greseli perosnale, si a unor schimbari neinspirate ale antrenorului. Criticat vehement de catre patron, asta dupa ce i se tot puneau bete in roate, Bergodi isi da demisia, o demisie prea usor acceptata de catre conducere. Fanii nu ii reprosase nimic lui Bergodi, ba chiar il aveau la inima, iar decizia conducerii imflameaza spiritele. Copos vazandu-l disponibil pe Rednic, muta repede, fapt care a facut Giulestiul sa explodeze.

O lupta care nu v-a face bine nimanui si care putea fi evitata.

CFR Cluj, spre deosebire de cele trei, in ciuda faptului ca este eliminata intr-un mod mai mult decat rusinos de catre Famagusta, pleaca capul si merge inainte. Antrenorului i se ofera incredere si este ajutat sa faca performanta. Cu liniste si incredere, s-a mers inainte, astfel incat CFR a ajuns sa conduca autoritar Liga 1.

Politehnica Timisoara, in ciuda faptului cal-a vandut pe cel mai in forma jucator al ei, Mihaita Plesan, s-a bazat pe echipa , mergand pe principiul “orice sut in fund este un pas inainte”. Asta s-a vazut si dupa gestul lui Ganea, si dupa umilinta de la Urziceni sau esecul de la Craiova. Incredere si mobilizre maxima.

Unirea Urziceni, o echipa ce parea a fi de igorat, devine supriza placuta a campionatului. Dupa ce in miniturneul de la Brasov, face 3-3 cu campioana Dinamo, dupa ce a fost condusa cu 3-1, invingand-o la penaltyuri si castigand turneul, lumea nu o lua in seama. Ambitia din amicale pastrandu-se si in oficiale, astfel incat se cocoata in varful clasamentului.

Increderea deplina oferita lui Dan Pestrescu, este rasplatita prin prestatile echipei.

Asta este diferenta dintre cele trei din capitala si cele trei din provincie. Daca in capitala este razboi continuu, in Provinie lumea gandeste de trei ori inaintea luarii unei decizii.

Rabdarea, linistea si increderea sunt puctele forte ale acestor echipe.

George Becali se pare ca nu a fost degeaba sa se roage inainte de meci. La ce a aratat pe teren Steaua, in meciul cu Sevilla, nici ca se putea mai bine cu acest rezultat. Se pare ca rugaciunile bossului s-au transformat in blesteme indreptate catre cehi, care in meciul cu Arsenal au luat cam cate goluri ar fi trebuit sa ia Steaua la Sevilla.

<<Dumnezeu iti da, dar nu iti baga si in plasa>> cam asta ar trebui sa inteleaga si preailuminatul patron al Stelei. I s-a dat posibilitatea jocurilor puternice, insa nu i se puteau garanta victoriile. I s-a dat posibilitatea razbunarii, insa nu si razbunarea in sine. I s-a dat si un inger pazitor in numele lui Zapata, insa nu i se putea da tot Raiul. I s-au dat multi doritii bani, insa nu si adevarata fericire. I s-a dat cam tot ce a fost rugat, insa nu si ce si-au dorit cu adevarat. Problema aici vine la multpreailuminatul Becali, stie sa ceara insa nu stie ce vrea cu adevarat. Cand vii cu ambele maini deschise sa ceri, ti se umplu bratele insa ti se astupa inima. Sunt bucurii trecatoare care acopera adevaratele satisfactii.

George Becali ar cam trebui sa schimbe putin tactica lui sfanta, sa nu se mai ascunda dupa lucrurile religioase ci sa se ascunda intre ele. Rugaciuni in liniste si intimitate, numai asa s-ar putea concentra mai bine si ar sti ce sa-i ceara divinitatii.

Sa nu ne mai implice si pe noi, muritorii de rand, asa ar avea mai mult timp de el.

Constanta:

- ploaie: echipa rezista…

- vant puternic: echipa rezista

- joc incalcit: echipa rezista

-sfarsit de repriza cu olandezii in atac: echipa rezista

- prima repriza: echipa rezista

- joc bataios: echipa rezista

- goooooooooooooooollllllllll GOIAN : echipa exista

- inca 20 de minute: echipa rezista

- 3 minute de prelungiri: echipa rezista

- faza periculoasa a Olandei: echipa rezista

- fluier final: ROMANIA EXISTA.

FELICITARI BAIETI!

Cam asa s-ar rezuma meciul de la Constanta. Pe o vreme mohorata, pe un teren transat de crampoanele nemiloase ale combatantilor ambelor echipe, cu gandul la punctele puse in joc si cu o tactica parca de razboi, Romania a rezistat pana la urma tuturor obstacolelor ba mai mult, in unele momente, a reusit sa fie mult mai puternica decat acestea. Nu a fost un joc dur, cum se astepta pe aceasta vreme si in aceste conditii, insa s-a vazut ca s-a depus un efort incredibil pentru atingerea scopului final.

Mult mai speculativa, echipa Romaniei, a reusit chiar sa transeze aceasta lupta in favoarea ei. Intr-un campionat predominat de stilul italian, cel putin la nivelul principalelor echipe, echipa nationala, nu demult denumita “brazilienii Europei” , si-au dat seama caci cu spectacolul ramai acasa, asa ca au trecut la un joc mult mai tacticizat si mult mai transant ca in trecut. Piturca incearca sa se lege de fiecare avantaj posibil,, fie el climatic sau superstitios si din cate se vede i-a cam iesit. Nu stim acum cata munca si cata supersitie a stat in aceasta victorie, insa din cate se vede i-a cam reusit.

Felicitari Romania!