“Unul dintre cele mai frumoase goluri ale întregului sezon din Bundesliga”. Aşa a caracterizat presa germană noua bijuterie a lui Claudiu Niculescu, gol înscris de către român în meciul disputat sâmbătă între Bochum şi Msv Duisburg, încheiat cu scorul final de 1-1.

Mulţi dintre microbiştii români duc dorul fotbalului pur şi deplâng dispariţia spectacolului din liga internă de fotbal. Pentru a contracara efectele deprimante ale acestei stări de fapt, se apelează de multe ori la imaginaţie pentru a face faţă plictiselii din marea majoritate a partidelor disputate in campionat sau la telecomandă preferând ca susbtitut fotbalul jucat dincolo de graniţe.

.
Ne-am gândit că puţin ajutor din partea noastră nu ar strica. Doamnelor şi domnilor vă prezentăm în ordinea aproximativă a numerelor de pe tricou naţionala de fotbal a ROMÂNIHEI !!!

.

P.S. - Pentru a preveni eventualele reclamaţii în legătură cu numele ce apar pe tricouri precizăm că ele au fost generate automat.

.

via Bar Tikitaka

Nu e aşa? Nu e aşa că e frustrant când indiferent de ceea ce incerci să joci pe teren eşti apostrofat pentru un incident care nu l-ai provocat tu? Faptul că fotbalul românesc s-a rupt în două curente : unul care incearcă în pofida repulsiei faţă de propriul patron şi a manierei sale de a conduce clubul Steaua, să apere blazonul clubului din Ghencea şi unul care nu mai face diferenţa între Gigi Becali şi fotbaliştii stelişti ieşiţi pe gazon să joace fotbalul aplicat de către Marius Lăcătuş.
.

Probabil că dacă Lovin nu s-ar fi dat de ceasul morţii pe lângă arbitru pentru ca acesta să întrerupă meciul, iar dacă fotbaliştii stelişti ar fi părăsit la pas rar, “decent”, gazonul stadionului Giuleşti, Goian nu ar fi simţit acum acest sentiment de adversitate pe stadioanele ţării. Mai mult, cred că sentimentul de frustrare cuprinde şi sectorul suporterilor stelişti cărora vrând-nevrând le-a fost indusă această stare de nesiguranţă tocmai de către jocul prestat de echipă.

.

via Bar Tikitaka

Nu. Nu este un joc de cuvinte. Chiar asa se numeste prima echipă de fotbal formată exclusiv din jucători pitici. ” Giganţii Nordului“. Asta este denumirea pe care au ales-o pentru a îi reprezenta. Vor chiar să treacă la profesionism. Unde se putea întâmpla acest lucru dacă nu în ţara fotbalului-pe-pâine, Brazilia?
.
Atât de serioasă e treaba încât băieţii respectivi dispun de echipament, un autocar cu care se deplasează si chiar semnează autografe. Uite aşa ne dăm seama că chestia aia cu “fotbalul nu are frontiere şi nici limite” nu este doar o utopie. Cu determinare şi iluzie se pot depăşi multe din barierele fizice, asta încearcă să demonstreze “Gigantes Do Norte“, echipă ai cărei jucători nu depăşesc în înălţime 1,40m, media fiind de 1,21m, cel mai scund dintre ei măsurând numai 99 de cm.
.
Primul lor meci disputat în urmă cu aproximativ patru luni de zile în faţa unei echipe de juniori a fost câştigat cu scorul de 8-1 în faţa a nu mai puţin de 3000 de spectatori. Au urmat alte succese şi s-a trecut de la ceea ce iniţial s-a vrut a fi o încercare de integrare în societate a acestei categorii sociale într-o reţetă de succes şi faimă pe plan internaţional.
.
Vedeta echipei nu este altul decât Wagner Love, o sosie în miniatură a jucătorului brazilian de la Cska Moscova, jucător care în viaţa de zi cu zi îşi câştigă existenţa făcând jonglerii pentru o sumă ce se cifreză în jurul a 25 de dolari strânşi zilnic pe străzile oraşului Belem, locul de reşedinţă al ineditei echipe.
.
” Giganţi” nu doar cu numele, ci şi cu spiritul. O oglindă în care să privim cei care ne credem mult prea “mari”.
.
Totusi, hai sa ni-l imaginam pe Dorin Goian facand marcaj la acest mini-star in momentul executarii cornerelor.

Frumos pentru un slogan ridicol nu? Acestea sunt cele trei opţiuni de slogan postate pe site-ul oficial EURO 2008, opţiuni ce pot fi votate, urmând ca cea mai simpatizată variantă să apară pe autocarul cu care se va deplasa naţională română de fotbal pe durata EURO 2008. Probabil că a fost cerut sfatul cuiva născut şi crescut în România, însă cu siguranţă acea persoană nu are prea multă tangenţă cu fotbalul, iar dacă are, are prin intermediulnasului afundat în teancuri de dosare aglomerate prin birou.
.
“România în finală, e speranţă naţională” . Nea şofere, să cânte manelele !

.

via Bar Tikitaka

Am sărit în sus de parcă pe gazon se afla întreaga naţională a României în momentul în care a marcat Guriţă. Şi ce gol !!! M-am îmbrăţişat cu spaniolii care urmăreau lângă mine meciul de parcă erau cei mai buni prieteni ai mei din copilărie. Ufff …. argentinianul ăla din poartă, parcă e dus cu pluta. Face preluări pe piept, se joacă cu mingea prin careu. O fi având el 33 de de ani însă se poartă de parcă s-ar duce pentru prima oară la discoteca. Na că a pecit-o! Pentru ca apoi să o mai bage şi macaronarul ăla în aţe. Lasă că te răzbuni la europene Cosmine.

Şi pe Toni şi pe Ribery. Şi mă simt ca după meciurile cu Suedia, cu Croaţia sau cu Danemarca. N-a fost să fie. Însă a rămas onorul pe care spaniolii i l-au acordat lui Guriţă. Şi asta nu o poate şterge
nimeni. Nici măcar un hoţ de buzunare sau un falsificator de carduri. Bine că a rămas Fiorentina. De fapt a rămas Mutu. Pentru că Fiorentina înseamnă Mutu. Mare jucător, goluri pe măsură. GOOLURRI !!! Poate că la europene, România va însemna Mutu, Contro, Marica, Chivu, Niculae, etc, etc.

.

Despre Contra? Capul sus române! Miercuri joci pentru a câştiga Cupa Spaniei.
Împotriva Valenciei. Vom fi acolo să te susţinem şi să îţi mulţumim încă o dată.
Dacă la noi nu ai primit medalii, lasă că te premiază ibericii.

.