creaza-ti blog

Archive for January, 2008

RASISM. URĂ. VIOLENŢĂ. PLAI CU … „NOI”!

Thursday, January 31st, 2008

Sunt de o perioadă apreciabilă de timp „activist” cu acte în regulă pe Mysport, să spun aşa. Mai mult, asemeni multor români citesc şi Gazeta Sporturilor şi alte cotidiane, săptămânale, blog-uri, comentarii, forum-uri etc. Deci tot pastelul de informaţie sportivă comentată. Am ajuns însă, cu amărăciune, la un moment în care s-ar putea edita cu uşurinţă un dicţionar de expresii imbecile, rasiste, pline de ură, cuvinte urâte şi apostrofări, jigniri şi mocirlă. Şi toate acestea în numele fotbalului! Sunt uluit când îmi dau seama că, probabil, suntem ţara cu bagajul cel mai mare de înjurături, cuvinte hidoase şi expresii machiavelice din lume.

.

A disparut complet civilizaţia, bunul simţ, raţiunea, „cei 7 ani de acasă”, codul bunelor maniere, inteligenţa, fineţea, arta conversaţiei, cultura şi câte şi mai câte? Citind comentariile fiecărui articol pe internet nu ruşeşti să însuşeşti decât, în proportie de 90 %, ură, şovinism, violenţă verbală, limbaj suburban. Foarte mulţi dintre cei care adauga cometarii pe site-urile cu conţinut sportiv nu au decât o singură dorinţă: să înjure, să scuipe, să „porcăiască”, să jignească, să zbiere, să agite…suntem ca într-un carusel nebun, necontrolabil care matură integritatea şi inteligenţa acestui popor. Suntem oameni citiţi si culţi, cel puţin aşa mi s-a întipărit în minte în trecut. Eronat, trag concluzia deznădăjduit!

.

Probabil că dacă am pune într-un loc toate aceste urâţenii ale acestui fals cult de suporter, adunate de pe „internet-ul sportiv”, am observa mai abitir negura ce ne-a învăluit minţile. Prin urmare, cu scuzele aferente, am să enumer o parte din „genialele” cuvintele şi expresii ce îmbogăţesc vocabularul limbii române şi care ne proiectează o imagine foarte clară a stării naţiunii, tocmai pentru a impregna mai grav pe retină nivelul pe care l-au atins “internauţii”: prost, măgar, tâmpit, cretin, idiot, bou, vacă, ţigan. împuţit, nespălat, urât, hahaleră, oaie, tuciuriu, muriţi, unguri, bozgori, marş, dispari, ciori, „vedeate-as mort”, „te omor”, „***** matii”, poponar, „**** mea”, „**** ta”, cur, „morţii m*tii”, „s*gi”, „o iei”, „ti-o dau”, oligofren, retard, retardat, „slobod”, ciumă, râie, putoare, bulan, ciolan, baştan, naşpa, naşparliu, curvă, bestie, căcănar, mucos, dă-te-n aia, dă-te-n aşa, limbricule, ordinarule, hoţi, căpşunari, fufe, fiţe, peşti, prostituate, organul genital masculin, cel feminin, „mă piş”, „te fac”, „vă distrugem”, „vă dăm foc”, „vă fugărim”, ciodeală, ciordit, hoţ, penal, puşcărie, crimă, criminal etc.

.

Probail aş fi putut continua până la tocirea tastelor, dar starea de greaţă ce m-a încearcat, m-a determinat să renunţ. Oare ce sentiment vă încearcă? Parcurgerea aceastei adevărate liste a „suburbanului” mă blochează, mă opreşte din lectură lăsându-mă pe gânduri…

.

Aceştia suntem noi? Discuţiile civilizate, elevate, cu bun simţ şi reţionale, fie ele şi în contradictoriu, au dispărut definitiv din cultura noastră?

.

Am ajuns doar progeniturile scandalului şi harţei, violenţei şi urii? Suntem scursuri sau spumă?

.

Într-o bună masură vina aparţine şi acelora care tolerează astfel de „postări” pe site-urile dânşilor, a societăţii care şi-a pierdut simţul valorii şi al nostru că perpetuăm mediocritatea.

.

Acest mesaj este doar un off, puţin interesant pentru mulţi probabil, dar în aceeaşi măsură este un semnal de alarmă pentru sănătatea mintală şi sufletească a poporului român.

.

Vă îndem să nu luaţi parte la această decapitare în masă a valorilor noastre şi să încercaţi cu toate forţele să combateţi această depravare. Vă invit să devenim adepţii bunului simţ, a limbajului civilizat, a criticii constructive. Vă invit deci, să vă afişaţi iubirea faţă de un sport sau un club în dauna rasismului, urii şi a violenţei de orice formă. Vă invit să respectaţi pe cel de lângă dumneavoastră, să îi apreciaţi pasiunea, să îi înţelegeti opţiunea şi să vă disputaţi diferendele de opinii în mod civilizat.

.

Chefere

SONDAJ: CE ANUME VĂ PLACE ŞI CE NU VĂ PLACE LA NOUL GSP.RO? TRANSMITEŢI PROPRIUL FEEDBACK!

Wednesday, January 30th, 2008

Pentru a putea ajuta colegii de la gsp.ro şi pentru a îmbunătăţi noul site, vă propun să realizăm împreuna un feedback eficient! Dacă doriţi ca părerea voastră să conteze cu adevărat, vă invit să vă exprimaţi părerile şi criticile contructiv. Un răspuns simplu, concret, cu patru puncte, după modelul:

.

1 LA NOUL GSP.RO APRECIEZ URMĂTOARELE:

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

.

2. LA NOUL GSP ÎMI DISPLAC URMĂTOARELE:

xxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxxx

.

3. IDEI CONCRETE (SFATURI, IDEI, PROPUNERI):

xxxxxxxxxxxxxxxx

.

4. NOTA PENTRU NOUL SITE (pe o scară de la 1 la 10):

x

.

————————————————————————-

Iar pentru a da startul acestui feedback, am sa completez acest mini-chestionar:

.

1 LA NOUL GSP.RO APRECIEZ URMĂTOARELE:

culori, design, grafica, posibilitatea de a comenta stirile

.

2. LA NOUL GSP ÎMI DISPLAC URMĂTOARELE:

- pare neîngrijit şi puţin haotic. lipsa link-urilor spre site-urile fanilor lui Steaua, Dinamo, Rapid, Timisoara, Craiova create de gsp.ro, nu toate link-urile sunt funcţionale, sondajele prezinta errori (poti vota de pe acelasi IP de 1 milion de ori)

.

3. IDEI CONCRETE (SFATURI, IDEI, PROPUNERI):

- stabilirea a 3 coloane clare: stiri, bloguri + multimedia GSP.RO si ultima cu rstul (clasamente, ultima ora, etc.)

- mutarea coloanei MYSPORT.RO, undeva in dreapta sus, poate pe a 3 coloana, permanent unde sa se succeada stirile gsp, introducerea in chenar la “Alte titluri”, ultimele 10titluri in ordine cronologica

- logo-urile echipelor din partea de sus a paginii sa fie mai mari, pentru ca cititorul sa inteleaga din primul moment ca acea bara functioneaza ca un filtru pentru stirile despre echipa favorita

.

4. NOTA PENTRU NOUL SITE (pe o scară de la 1 la 10):

8,5

————————————————————————-

Chefere

ISTORIA FOTBALULUI (XXVIII): F.C. BARCELONA - Partea I-îi!

Sunday, January 27th, 2008

.

Cel care s-a hotărât să deschidă un club de fotbal în Barcelona, publicând chiar şi un anunţ în gazeta sportivă locală „Los Deportes” în căutare de jucători, este omul de afaceri Hans Gamper (foto 1), născut la data de 22 Noiembrie 1877.

.

(Foto 1 - Hans Gamper, 22 noiembrie 1877 – 30 iulie 1930)

.

Gamper, cunoscut în Barcelona sub numele de „Juan Gamper” sau „Kans Kamper”, s-a mutat în capitala Cataluniei în anul 1898 pentru afaceri şi doar după o lună după ce a publicat anunţul respectiv (foto 2), a prezidat prima aduna a clubului la Gimnas Sole pe data de 29 noiembrie 1899. Alături de Gamper au participat la istorica întâlnire Gualteri Wild, Lluís d’Ossó, Bartomeu Terradas, Otto Kunzle, Otto Maier, Enric Ducal, Pere Cabot, Carles Pujol, Josep Llobet, John Parsons şi William Parsons. La respectiva şedinţă s-a constituit clubul, iar englezul Gualteri Wild a fost desemnat primul preşedinte.

.

(Foto 2 – anunţul publicat de Hans Gamper (n.b. – în text Kans Kamper) la data de 22 octombrie 1899 în gazeta sportivă „Los Deportes”)

.

De la început, jucătorii au purtat faimoasele culori albastru şi roşu (n.b. – roşu bordo, de vin roşu), tricourile fiind colorate jumătate într-o culoare, jumătate în alta, cu mânecile de culori opuse (foto 3) şi pantaloni scurţi albi.

.

(Foto 3 – primul tricou original de joc al F.C. Barcelona)

.

În semn de respect şi ataşament, clubul a adoptat ca stemă, emblema oraşului (foto 4), urmând ca în anul 1910, conducerea să decidă că clubul are nevoie de propria emblemă, organizând un concurs pentru a găsi cel mai frumos design. Concursul a fost câştigat de o persoană anonimă care a desenat emblema care este folosită şi în prezent de clubul catalan (foto 5).

.

(Foto 4 – emblema oraşului Barcelona, adoptată şi de clubul FC Barcelona până în anul 1910)

.

(Foto 5 – amblema clublui de fotbal F.C. Barcelona din anul 1910 până în prezent)

.

În prima partidă pe care a susţinut-o, „Barca” a jucat împotriva unei echipe încropite din englezii emigranţi din Bonanova (n.b. – astăzi cunoscută sub numele de „El Turó Park”). Echipa engleză, care a avut în componenţa sa şi câţiva jucători de la „Barca”, a câştigat cu scorul de 1-0.

.

Căutarea unui sediu permanent a găsit clubul catalan desfăşurându-şi activităţile şi partidele în anul 1900 la „Hotel Casanovas”, în anul 1901 la „carretera d’Horta”, în 1905 la „el carreter Muntaner” şi „carrer Industria”, care a fost şi primul teren deţinut de club, cu un stadion având capacitatea de 6.000 de locuri aşezate pe două etaje, unic din punct de vedere al arhitecturii la acea vreme (foto 6). Stadionul a fost deschis oficial în 14 martie 1909, la momentul în care echipa deja începuse să colecteze trofee, câştigând „Copa Macaya” în sezonul 1901-1902 (foto 7) şi campionatul Cataluniei în sezoanele 1904-1905 (foto 8) şi 1908-1909. Impulsionat de mediul creat în jurul său, clubul catalan a câştigat apoi campionatul Cataluniei în sezoanele 1909-1910 (foto 9), 1910-1911, 1912-1913, 1915-1916, 1918-1919 1919-1920, 1920-1921, 1921-1922 şi capionatul Spaniei în sezoanele 1909-1910, 1911-1912, 1912-1913, 1919-1920 şi 1921-1922, bucurându-se de prima lui perioadă mare de expansiune socială şi sportivă.

.

(Foto 6 – primul stadion propriu pe care „Barca” a jucat, având capacitatea de 6.000 de locuri aşezate pe două etaj)

.

(Foto 7 – F.C. Barcelona – echipa în anul 1901)

.

(Foto 8 – F.C. Barcelona – echipa în sezonul 1902 - 1903)

.

(Foto 9 – F.C. Barcelona – echipa campionă în sezonul 1909-1910)

.

Născut la data de 22 noiembrie 1877 în oraşul Winterthur în Elveţia, tânărul Hans Gamper era interesat în a urma o carieră sportivă. Acesta era practicant al atletismului, ciclismului şi al fotbalului şi, în plus de asta, era deja fondator al echipei FC Zurich! Acesta a ajuns la Barcelona la vâsta de 20 de ani, începând să se implice pe toate planurile în sport. A început să strângă bani pentru fondarea lui „Barca”. A fost un jucător bun de fotbal, în anul 1901 înscriind 49 din cele 88 de goluri ale echipei. A fost jucător până în anul 1903, devenind pentru prima oară în anul 1908 preşedintele clubului în mod deosebit pentru a-l salva de la dispariţie. Joan Gamper a fost de-a lungul vieţii sale preşedinte al clubului de cionci ori. Acesta s-a integrat total în Catalunia, vorbind şi scriind catalana la perfecţie. În anul 1925 a fost reprimat de dictatorul Primo de Rivera datorită afinităţii acestuia pentru Real Madrid. În anul 1930, Gamper a fost iarăşi îndepărtat, afacerile intrându-i într-o puternică regresie, ceea ce a dus în final la sinuciderea acestuia.

.

Episodul următor: ISTORIA FOTBALULUI (XXIX): F.C. BARCELONA - Partea a II-a.

.

(Surse: spartacus.schoolnet.co.uk; footballnetwork.org; historicalkits.co.uk; ro.wikipedia.org; en.wikipedia.org, The Encylopedia of British Footbal; „Jocul poporului” (1994), James Walvin; lordprice.co.uk; “Fotbalul şi englezii” (1997), Dave Russell;Association Football in Victorian England” (2001), Philip Gibbons; The Official History of the Football Association; sendler.co.uk; fifa.com; frf.ro; history.com; fcbarcelona.com)

.

Chefere

ANALIZA COMPLETĂ A MEGA-PROIECTULUI „CFR 1907 CLUJ”!

Friday, January 18th, 2008

Ce este CFR Cluj sau cine este CFR Cluj? Fenomen sau strategie, balon de săpun sau organizare perfectă, lăudăroşenie sau model european? Care este motivul provocării atâtor întrebări, uimiri, frustrări, acuze, laude, aprecieri sau simpatie? Plăcere sau „business“?

.

Întrebări pe care fiecare persoană din afara oraşului Cluj-Napoca şi le pune. Noutate în România, emanciparea unei echipe de provincie provoacă atât aprecieri cât şi antipatii. Ca urmare, pentru a înţelege cât mai bine ce înseamnă CFR 1907 Cluj şi care este mecanismul succesului echipei din dealul Gruia, vă propun o analiză cât mai pertinentă şi explicită a clubului feroviar clujean, pornind de la strategia pe termen mediu şi lung, management, marketing, conducere, antrenori şi echipă.

.

Nu doresc să fac “lobby” cu strigare sau să scot în evidenţă doar lucrurile pozitive, să le ascund pe cele negative. Îmi doresc doar să explic “maşinăria” CFR 1907 Cluj pentru a clarifica o dată şi o dată cine, ce şi cum este CFR. Din acest motiv vă prezint în continuare o analiză completă a fenomenului CFR. Este o analiză stufoasă şi „lungă”, existând riscul plictisirii cititorului. Recomand însă, acelora care nu cunosc cu adevărat fenomenul CFR şi acelora care vociferează la adresa clubului, să parcurgă în întregime textul de mai jos. În caz contrar aceştia nu au nicio scuză ulterioară pentru viitoarele afirmaţii gratuite, necunoştinţa de cauză fiind acum la alegea fiecăruia.

.

Investitor nou, mentalitate schimbată, club nou.

.

Privind asupra istoriei recente a echipei clujene, este necesar să începem cu momentul în care CFR-ul a „schimbat macazul”. Astfel, în anul 2001, cu Marius Bretan la timonă, feroviarii abordează cu jumătate de inimă campionatul, sub presiunea ucigătoare a lipsurilor financiare. Este momentul în care, în pauza dintre turul şi returul campionatului de C, omul de afaceri clujean Paszkany Arpad este convins să investească în clubul din Gruia. Ţinta, extrem de ambiţioasă: primul eşalon în 4 ani! Ţintă extrem de ambiţioasă, greu de crezutr că se poate realiza.

.

Bazele strategiei pe termen mediu şi lung. Management sănătos.

.

Cu toate acestea, în ciuda piedicilor puse îndeosebi de Arieşul viitorilor CFR-işti Cosmin Tilincă şi Cătălin Bozdog, ambii cu goluri în “dubla” de campionat împotriva “feroviarilor”, trupa din Gruia iese cîştigătoare la finele returului. Finanţatorul Paszkany Arpad îl şochează pe Gică Ciorceri, căruia îi pune la dispoziţie în vară nu mai puţin de 14 nume noi - jucători ca Gigi Gorga, Toma, Mircea Rus, Văsîie, Oncică, Florin Dan sau Tilincă, în frunte cu fostul campion stelist Mihăiţă Szekely. Este primul semn că noul finanţator nu glumeşte. Observaţi însă faptul că în ciuda faptului că dispunea de fonduri uriaşe acesta nu a aruncat cu sume imense în stânga şi dreapta fiind conştient că fiecare etapă trebuie abordată cu investiţii pe măsura necesităţilor.

.

În ciuda profilului eterogen, CFR-ul lui Ciorceri nu dezamăgeşte. Urcă în prima jumătate, concomitent cu un parcurs excepţional în Cupa României, unde se opreşte abia în optimile de finală, în faţa Naţionalului condus de Zenga. Locul 6 le dă lui Paszkany Arpad şi preşedintelui Iuliu Mureşan încrederea că se poate mai mult şi, mai ales, mai repede. Se fac noi transferuri-bombă: Cătălin Bozdog, Adrian Anca şi Cristian Turcu, apoi “U”-iştii Laur Aştilean şi Sabin Pîglişan se lasă convinşi de fiabilitatea proiectului de promovare a CFR-ului.

.

Echipa începe sezonul 2003-2004 cu o serie de 13 victorii consecutive, inclusiv un rezultat istoric, 10-0 cu Minaur Zlatna, care face tabela din Gruia incapabilă de reacţie. Urmează trei înfrîngeri consecutive, Gică Ciorceri este demis chiar înaintea pauzei de iarnă, iar echipa aşteaptă returul de pe locul 5. În pauza de iarnă, la echipă este adus Adrian Coca. CFR revine în forţă, dar, după trei succese importante, face egal, 1-1, la Cîmpia Turzii. Exasperaţi de jocul “nespectaculos” al CFR-ului, şefii decid înlocuirea lui Coca cu Aurel Şunda, tocmai liber de contract după o experienţă reuşită în Divizia A şi după mai multe promovări succesive în primul eşalon. Pînă la finele campionatului, “feroviarii” nu mai pierd puncte decît o singură dată, egal la Zalău, în rest, merg din victorie în victorie, recuperînd pas cu pas decalajul faţă de Satu Mare şi Petroşani. Ultima etapă îi găseşte pe clujeni cu un punct în spatele “minerilor”, dar cu speranţe infime că Jiul se va împiedica pe teren propriu fie şi în faţa unui Gaz Metan condus de Neluţu Sabău şi motivat financiar extrem de puternic de Paszkany Arpad. Minunea se petrece, însă: Jiul - Gazul se termină 0-0, iar promovarea îi prinde pe CFR-işti în genunchi, la mijlocul terenului, invocînd îngerii în prelungirile meciului de la Petroşani, ascultat în difuzoarele din Gruia de întreg stadionul. Pîglişan - Mircea Rus, Goia, Aştilean, Toma, Văsîie, Oncică, Florin Dan, Bozdog - Turcu şi Anca, dar şi Mircea Stanciu, Tilincă, Băcnean, Ghenţi sau Ghiorma sînt cei care pun umărul pentru accederea în Divizia A.

.

Prima ligă. Aer nou, de schimbare, viitor asigurat.

.

Promovarea îi prinde oarecum nepregătiţi pe clujeni, care nu reuşesc să-şi întărească mulţumitor lotul, aducerea lui Vasile Jula reprezentînd cea mai importantă mutare a verii. Pînă la finalul turului, “feroviarii” contabilizează, însă, 24 de puncte, un record în materie pentru o echipă nou-promovată. Dar returul e un dezastru, clujenii terminînd pe locul 11, după ce experimentează emoţiile luptei pentru evitarea retrogradării. Bilanţul îi nemulţumeşte pe oficialii din Gruia, care pregătesc, în contrapartidă, o participare-eveniment în Cupa UEFA Intertoto şi încep negocierile pentru acontarea unui nou tehnician. Dacă primul tur al Intertoto, cu cei de la Vetra Vilnius, este abordat cu Aurel Şunda la cîrmă, calificarea îi dă prilejul înlocuitorului acestuia, internaţionalul ex-stelist Dorinel Munteanu, venit în postura dublă de antrenor şi jucător, să treacă direct la treabă. Efervescenţa sosirii lui Munti îi inspiră pe CFR-işti, care îşi dau sufletul pe teren în manşa următoare, contra lui Athletic Bilbao, obţinînd o calificare de mare răsunet. Tilincă, Anca, Oncică şi noile transferuri Coroian şi Minteuan nu se opresc, însă, aici, reuşind să depăşească şi pe Saint-Etienne. Semifinala cu Zalgiris Vilnius este doar o formalitate pentru băieţii lui Munti, provocarea cea mare venind abia apoi: finala în două manşe contra puternicei echipe fraceze RC Lens. Un meci tur (1-1) plin de ghinion pentru clujeni, care nu primesc un penalty perfect valabil şi care ratează alte cîteva bune ocazii de gol, îi condamnă pe clujeni la medaliile de argint, francezii dovedindu-se prea puternici pe propriul teren (3-1).

.

Puţini le dădeau “feroviarilor” şanse reale la primele locuri după epuizanta vară în Intertoto, însă Munti dovedeşte un bun management al resurselor echipei sale. Noul campionat, 2005-2006, aduce egalarea celei mai bune performanţe din istoria clubului, locul 5 în Divizia A. Martin Tudor (Ţurcaş) - Cotolan (Panin), Jula, Milosevic, Miclăuş - Minteuan, Munteanu, Coroian (Dan) - Tilincă, Anca, Surdu sînt eroii de pe buzele tuturor. Clujenii sînt devastatori în deplasare, dar ceva mai puţin inspiraţi acasă: tocmai poticnelile din Gruia îi privează pe băieţii lui Dorinel Munteanu de un loc pe podium. Văzîndu-se atît de aproape de visul cupelor europene,

.

Pasul doi. Ridicarea ştachetei la nivelul finanţării

.

Paszkany Arpad pregăteşte pentru sezonul centenarului echipei un buget inimaginabil cu o jumătate de deceniu în urmă: peste 6 milioane de euro. O întreagă legiune portugheză ia drumul Clujului, Manuel Jose, Cadu, Pedro Oliveira şi Semedo devenind prezenţe obişnuite în primul “11”. După cinci victorii consecutive în debutul sezonului 2006-2007, ruptura dintre conducătorii tot mai nerăbdători şi mai pretenţioşi şi Dorinel Munteanu, tot mai irascibil şi mai dominat psihic de presiunea din jurul echipei, devine evidentă. Dorinel părăseşte intempestiv formaţia clujeană, semnînd peste noapte, în plin campionat, un angajament cu “lanterna roşie” FC Argeş Piteşti. Oficialii din Gruia trec repede peste şoc şi îl conving pe italianul Cristiano Bergodi să revină în prima ligă după experienţa de la FC Naţional. CFR-ul ocupă locul 1 în clasamentul neoficial al rezultatelor din returul de campionat. Pierde, însă, în faţa Stelei, pe teren propriu, şi îşi compromite şansele de a juca în Champions League. Calificarea în premieră în Cupa UEFA, chiar în anul centenarului, e pretextul pentru noi achiziţii – portughezii Leao, Amoreirinha şi Nuno Claro, fostul stelist Trică, ex-bistriţeanul Gabriel Mureşan, suedezul Sandberg sau nigerianul Ogbonna şi aducerea unui nou antrenor, Ioan Andone. Lipsa experienţei şi/sau gestionarea greşită a informaţiilor necesare pentru pregătirea dublei cu Anorthosis Famagusta aduce pentru echipa clujeană un eşec usturător, şocând o ţară întreagă care aştepta ca CFR-ul să defileze în Cupa UEFA.

.

Anul de graţie 2007

.

Învestiţiile sănătoase în echipă şi infrastructură aduce primele rezultate pentru echipa ce a terminat turul campionatului în desfăşurare pe primul loc cu doar un eşec înregistrat. Noua ambiţie: cîştigarea imediată a campionatului şi calificarea directă în grupele Champions League nu pare o nebunie personală a lui Paszkany ci o realitate implacabilă! Cu un buget absolut record pentru România, dar şi pentru această parte de Europa, 100.000.000 euro în cazul câştigării titlului, CFR a devenit deja sperietoare tuturor, provocând uluială dar şi admiraţie. Ultimele achiziţii ale liderului ridică la 32 numărul jucătorilor din lotul actual, Ioan Andone cerând 23 de jucători de bază pentru returul acestui campionat, o parte din jucători urmând a fi împumutaţio la alte echipe sau vânduţi, neurmărindu-se însă profitul din vânzarea de jucători ci doar oferirea de şanse tuturor de a juca.

.

Echipa.

.

Portari: Eduard Stancioiu, Nuno Claro, Lars Hirschfeld, Petru Turcas. Fundaşi: Tony da Silva, Andre de Sousa, Niklas Sandberg, Cadu Ferreira, Cristian Panin, Mikael Dorsin, Fredy Tavares, Daniel Amoreirinha, Gabriel Muresan. Mjlocaşi: Radu Marginean, Alin Minteuan, Manuel Jose, Pedro Oliveira, Juan Emmanuel Culio. Ricardo Dani, Sebastian Dubarbier, Andre Leao, Eugen Trica, Sixto Peralta. Atacanţi: Adrian Anca, Cristian Fabbiani, Ciprian Deac, Antonio Semedo, Didy da Silva, Ibezito Ogbonna, Nicolas Canales, Diego Ruiz.

.

Concurenţa uriaşă din lotul feroviarilor clujeni va scoate în primul 11, forma maximă, dorinţa uriaşă şi ambiţia nemărginită. Returul campionatului actual va începe cu un lider extrem de puternic, lotul fiind peste media campionatului românesc.

.

Conducerea.

.

Cel mai bun manager/preşedinte din Liga I-îi, Iuliu Mureşan este înconjurat de persoane mai mult decât competente. Mecanismul de la CFR funcţionează ca un ceas eleveţian şi datorită faptului că preşedintele clujenilor, alături de Paszkany, a reuşit să „transfere” la club persoane cu o mentalitate sănătoasă şi forţă de muncă imensă. Astfel, conducerea echipei din Gruia se compune din:

Preşedinte: Iuliu Mureşan

Vice-preşedinte: Ştefan Gadola

Director executiv: Răzvan Zanfir

Director sportiv: Alexandru Matei

Secretar sportiv: Iustin Balaş

Ofiţer de presă: Tudor Pop

Director adjunct marketing: Valeriu Lozinsky

Director adjunct administrativ: Octavian Mezei

Administrator bază sportivă: Ioan Pop

.

Investitori

.

Alături de Arpad Paszkany, cel care a început „nebunia frumoasă” de la Cluj-Napoca, CFR 1907 Cluj este înconjurată şi ajutată de numeroşi sponsori, extrem de generoşi. Sponsorii echipei:

.

Polus Center Cluj – cel mai mare mall din Cluj-Napoca

Sigma Center

Transilvania Construcţii – Compania care asigură construcţia stadionului din Gruia

TriGranit – una dintre cele mai mari corporaţii imobiliare din lume, din care faceparte si Polus Transilvania. Sponsorizează echipa în cupele europene

Euromentor – companie de investiţii imobiliare

Assix – companie internaţională de logistică

Baucom – firmă de construcţii

UPC – companie internaţională de telecomunicaţii CATV/Internet/Telefon

EnergoBit - Producător de echipamente electrice şi sisteme energetice, a constibuit la instalarea nocturnei de la stadion

Uniall - dezvoltare (promovare) imobiliară

Electrogrup – a contribuit la instalarea nocturnei de la stadion.

SecpralPro Instalaţii – Contribuie la modernizarea stadionului

Domo - retailer de electronice şi electrocasnice

Nike – asigură echipamentul complet al echipei, existând un contract de imagine cu clubul clujean

Ariston – distribuitor Ariston Romania

Vitacom - distribuitor unic Microchip

Ebs – companie de sotfware

Moeller - unul din cei mai importanti producatori mondiali de echipamente electrice de joasă tensiune şi de soluţii de automatizare

Invest

Ecomax – distribuitor unic al Opel şi Chevrolet în România

.

Infrastructura

.

Recapitulând punctele bifate până în prezent de CFR Cluj în proiectul privind aducerea infrastructurii la nivel occidental, amintim ce anume s-a finalizat:
.

1. S-a schimbat gazonul în întregime, realizându-se un sistem de drenaj eficient şi o instalaţie automată de irigare a terenului, acest aspect reprezentând şi prioritatea numărul 1 a clujenilor.
2. S-a instalat instalaţia de nocturnă, de 1.700 lucşi, cea mai modernă din ţară din punct de vedere tehnic.
3. S-au schimbat toate scaunele la stadion, s-a construit o nouă peluză supraetajată, şi s-a modernizat tribuna oficială, capacitatea stadionului atingând în prezent 12.000 de locuri, din care 5100 acoperite, 301 locuri VIP, 528 locuri tribuna oficială şi 114 locuri la tribuna presei.
.
În continuare se va construi şi ce-a de-a doua tribună, se va reamenaja actuala peluză supraetajată şi se va construi o nouă peluză, toate asigurând şi locuri de parcate supra- şi subterane. Conform „Comisiei de Urbanism şi Amenajare a Teritoriului din cadrul Primăriei Cluj-Napoca”, care a aprobat proiectul de modernizare, cele trei etape ale realizării proiectului sunt:
.

Etapa 1. În prezent se lucrează la fundaţia pentru tribuna a 2-a amplasată pe fostul teren de zgură. Va avea 8500 de locuri şi va fi acoperită în totalitate. Când va fi finalizată, va deveni tribuna oficială, la subsol vor fi parcări, iar la parter vestiarele echipelor (gazdele vor beneficia de un vestiar cu o suprafaţă 500 mp, iar oaspeţii de unul de 100 mp).
.
Etapa 2. Se va demola peluza (actuala peluză supraetajată) şi se va construi una nouă, verticală care va avea o capacitate de 6.750 de locuri, în spatele acesteia proiectanţii prevăzând o parcare supraterană de 650 de locuri. Probabil actuala peluză metalică este doar provizorie, ea fiind înlocuită în viitor cu o construcţie definitivă.
.
Etapa 3. Se va consolida şi moderniza tribuna existentă, aceasta va avea 6.200 de locuri.
Se proiecteză în prezent şi o mini tribună (a doua peluză) pe latura opusă celei existente, aceasta urmând să fie prevăzută cu maxim 10 rânduri de scaune din cauza locului insuficient, fiind aşezată pe o nouă parcare supraterană etajată. La finalizarea lucrărilor stadionul va avea o capacitate de 22.000 – 23.000 de locuri.

.

Management

.

Management sănătos este susţinut de un plan managerial pe termen mediu şi lung, cu investiţii graduale, pe etape în funcţie de necesităţile fiecărei etape. Se asigură finanţarea continuă a proiectelor, investiţia realizându-se gradat, în funcţie de complexitate şi cerinţe. Plan bine structurat, deloc haotic, nu se investeşte la întâmplare. De la sosirea lui Paszkany la CFR, s-a structurat un plan de investiţii şi un calendar al îndeplinirii obiectivelor. S-au cooptat strategic sponsori, ne-urmărindu-se lovituri de imagine ci mai degrabă asocierea practică. Asocierea clubului cu alte cluburi importante din lume în vederea schimbului/achiziţionării sau vânzării de jucători asigură feroviarilor clujeni întâietate la cooptarea de noi jucători. De asemenea, colaborarea cu impresari de „bună calitate” asigură succesul campaniilor de achiziţii. Nu în cele din urmă, relaţia întreţinută a şefilor din Gruia la nivelul conducerilor forurilor europene este de notorietate, Sepp Blatter fiind doar unul din numele mari care cunosc detaliat proiectul CFR.

.

Marketing.

.

Se urmăreşte modelul echipelor occidentale, prin promovarea echipei, imaginea acesteia schimbându-se cu mult în bine. S-a ajuns în doar 3-4 ani ca echipa clujeană să treacă de la statutul de o ilustră necunoscută, la echipa ce se află pe buzele tuturor. Modelul de marketing prin promovarea clubului prin publicitate, obiecte personalizate, donaţii şi colaborări, promovarea în străinătate pe toate fronturile aduce o lovitură de imagine uriaşă pentru clubul clujean.

.

Conluzia

.

CFR 1907 Cluj este cel mai vechi club de fotbal din ţară care activează în prezent. Din anul 2001 clubul clujean este finanţat de Arpad Paszkany. Investitorul clujean este deţinătorul sau asociatul multor firme şi companii care se află pe lista sponsorilor echipei. Majoritatea afacerilor, asocierile cu diverse firme puternice din vestul Europei, controvesate pentru unii cititori, sunt înregistrate în marea lor majoritate în ţări precum Austria sau Ungaria, din acest motiv şi confuzia referitoare la averea acestuia.

.

Afacerile acestuia din România sunt doar parte componentă din „mega afacerea” Paszkany. Asocierea cu TriGranit, una dintre cele mai mari corporaţii de imobiliare şi investiţii imobiliare din lume, cu investiţii şi proprietăţi în marile oraşe din Europa şi Statele Unite sau Canada (cu zgârie nori în New York, Ontario etc.) asigură uriaşul buget al clubului. Cifrele de afaceri ale companiilor investitoare în proiectul CFR sunt ameţitoare, neconstituindu-se în „off-shore-uri” sau alte tipuri de companii fantomă ci fiind simplu doar afaceri transparente incredibil de profitabile.

.

Foarte bine pus la punct cu şcoala managerială occidentală, fiind posesorul unei mentalităţi de invidiat, Arpad Paszkany este pur şi simplu un om prosper de afaceri, reprezentant al unor corporaţii internaţionale în România. Şcoala austriacă de afaceri, cunoscută ca fiind cea mai puternică în Europa (Austria este cunoscută ca ţara cu cele mai multe investiţii profitabile din Europa, numărul incredibil de mare al investitorilor evrei cantonaţi în polul de afaceri Viena fiind garantul succesului pe plan mondial) cât şi ADN-ul „germanic” al lui „Arpi” (după declaraţia acestuia) asigură existenţa unui plan managerial pe teren mediu şi lung extrem de bine structurat. Acesta a avut abilitatea de a se înconjura de oameni extrem de eficienţi şi capabili, exemplul Iuliu Mureşan fiind unul ce asigură derularea proiectului spre succes.

.

Ardelean, român de etnie maghiară, dar de origine germană după cum singur se declară a fi, investitorul minune al Clujului nu este „un foc de paie”. Nu a făcut din CFR nicio secundă o vendetă personală sau un „pol al maghiarilor” din România (cum penibil şi nedrept se vehiculează), ca dovadă faptul că angajaţii clubului sunt aleşi pe principii de competenţă profesională şi nu de etnie. Afacerea este afacere, „prieten ca prieten, dar brânza este pe bani”.

.

„Backgroound-ul” solid, afacerile ce susţin proiectul, dar şi abilităţile acestuia dovedesc că „business-ul” CFR 1907 Cluj, căci este practic o afacere profitabilă de imagine, financiară şi sportivă, nu este doar un balon de săpun. Mega proiectul CFR a început în urmă cu 7 ani, se derulează şi în prezent după o schemă şi un calendar extrem de bine gândit şi pus la punct. S-a început de jos, a crescut pe parcurs asemenea unei afaceri de succes, şi a ajuns astăzi acolo unde cu toţii vedem că este. Totul a fost gândit, totul a fost planificat cu grijă şi atenţie, succesul fiind o concluzie normală.

.

Echipa la rându-i a crescut exponenţial cu clubul, achiziţiile de jucători fiind constante şi pe măsura necesităţilor fiecărei etape, culminându-se cu achiziţionarea de jucători cu experienţă în competiţiile puternice din Europa şi America de Sud. Grija clubului faţă de proprii jucători, reţeta financiară oferită acestora cât şi crearea unei atmosfere de familie sudată la echipă au asigurat şi asigură o linişte necesară marii performanţe. În tot acest timp, investiţiile în echipele de juniori a clubului sunt constante, acestea fiind foarte bine structurate. Cu toate că nu sunt etapate de conducerea clujeană, au deja rezultate notabile pe plan european, asigurând infuzia de jucători în viitor. La Cluj, atât jucătorii cât şi antrenotii sunt recompensaţi pe măsura valorii şi muncii depuse de fiecare, orice persoană fiind tratată cu multă grijă atât fiecare în parte, cât şi ca echipă, singura grijă a celor implicaţi în mega proiectul CFR fiind acela de a munci în linişte.

.

Conducerea CFR-ului a ştiut să îşi trateze angajaţii nu ca sclavi din poziţia de patroni calici, ci ca persoane fără ajutorul cărora tot mecanismul nu poate funcţiona. Din acest motiv fiecare angajat este respectat, ajutat şi încurajat, fiind bine recompensat pentru munca depusă. La CFR 1907 Cluj toată lumea munceşte pe brânci, conducerea reuşind să insufle o mentalitate occidentală în toate departamentele, cooptându-i pe toţi în proiect. Fiecare este convins de succesul acestuia, dorind să fie parte integrantă în succesul viitor.

.

Nu este o poveste nemuritoare ci pur şi simplu modelul occidental al unei companii de succes. Am posibilitatea să cunosc personal această mentalitate în Germania, şi vă pot spune cu siguranţă că nu este o noutate. Este modul prin care tări ca Germania sau Austria au ajuns reale puteri economice. Poate părea pentru România o noutate, dar este un model de real succes.

.

De asemena, investiţiile în infrasctuctură sunt menite să asigure atât o imagine de club profesionist cât şi cadrul necesar pentru performanţă.Arpad Paszkany a avut abilitatea de a atrage la club companii care să fie implicate direct în modernizarea clubului, nefiind nevoit să finaţeze din buzunarul propriu această modernizare. Contracte de imagine şi acţionariat au asigurat clubului clujean investiţii directe, majoritatea companiilor din lista sponsorilor implicându-se direct în construirea noului stadion ca şi sponsorizare.

.

Observaţi deci, că spre deosebire de alte echipe cu pretenţii din Liga I-îi, unde investiţiile la club sunt făcute din buzunarul propriu al finanţatorilor, la Cluj totul este un uriaş „business”. Fiecare investeşte, sponsorizează, construieşte, ridică, reversul fiind câştigul imens în imagine prin asocierea cu ipotetica câştigătoare a campionatului. Şi cine nu îşi doreşte ca numele să-i fie purtat prin Europa de echipa ce va juca în grupele Champions League? În afaceri, o mână spală pe cealaltă, iar la Cluj s-a înţeles atât de sponsori cât şi de conducere, că pe termen scurt câştigul imediat este mult mai nesemnificativ şi efemer decât al unuia obţinut pe termen lung.

.

Nu vă faceţi iluzii, Paszkany are şi o „nebunie” personală, iubind fotbalul şi echipa ca pe propriul copil. Nu totul este doar afacere pură. Este şi o ambiţie personală a acestuia, dar şi a clujenilor. Afacerea doar susţine ambiţia acestuia, căci este de netăgăduit faptul că dacă îţi doreşti să ai parte de succes cu un astfel de mega proiect, este necesar să ai în spate o întreagă „maşinărie”, doar sponsorizarea din buzunarul propriu fiind insuficientă. Să fiţi convinşi că acelaşi lucru se întâmplă la nivelul tuturor marilor cluburi europene, fiecare dintre acestea fiind o afacere uriasă din care toată liumea are de câştigat: investitorii, staff-ul tehnic, antrenorii, jucătorii, suporterii, oraşul şi ţara respectivă.

.

Atâta timp cât persoanele implicate sunt mulţumite din toate punctele de vedere, există cadrul creat pentru muncă, muncă şi iarăşi muncă, viitorul proiectului fiind participarea în UCL, până la atingerea fazelor finale în următorii ani. Pare o „nebunie”, nu? La fel era considerat şi acum 6 ani: „Arpad este un nebun. Îşi propune el în 5-6 ani să câştige campionatul?” Şi toti au râs cu gura până la urechi… „Cine râde la urmă, râde mai bine!”

.

Citind toate aceste lucruri, privind „nebuloasa” CFR, vă mai puneţi întrebări? Sper că am reuşit să deschid ochii acelora care se întrebau ce este CFR, sau acelora care creau scenarii absolut penibile referitoare la „adevăratele intenţii” din spatele proiectului. Domnilor, este simplu: CFR 1907 Cluj este un mega proiect, pe model european, o afacere foarte bine gândită, o ambiţie şi un vis, un club ce se pliază perfect modelului de succes din puternicele campionate europene. CFR este un proiect al unor oameni cu o mentalitate sănătoasă. Dacă totuşi nu înţelegeţi acest lucru, cu tristeţe vă consider depăşiţi din punct de vedere al mentalităţii şi a realităţii europene.

.

În definitiv, ar trebui să ne bucurăm că în sfârşit ceva se mişcă în România şi că ne apropiem timid, dar sigur, de Europa. Iar dacă CFR 1907 Cluj, va reuşi în acest an, sau în cel ce urmează să câştige partide importante şi să facă performanţă în UCL, nu veţi fi fericiţi cu toţii? Nu veţi fi mândrii că sunteţi români?

.

(Surse: cfr1907.ro, kvsc1907.ro, cfronline.3x.ro, mysport.ro, gsp.ro)

.

Chefere

PATRON SAU INVESTITOR? DEX-UL FACE DIFERENTA!

Tuesday, January 15th, 2008

Pentru a nu ne mai mira la nesfârşit de achiziţiile unora, de managementul altora şi de rateurile granzilor, vă propun o analiză la rece a aspectelor care au adus echipele de club din România acolo unde sunt ele astăzi. În definitiv este doar vorba de management defectuos sau dimpotrivă, de lipsa de marketing sau de unul sănătos, de proiecte de viitor pe terment scurt sau foarte scurt sau dimpotrivă pe termen mediu şi lung. Şi nu în cele din urmă, evident, de aspectul de „ţaţă de piaţă”, specific celor care sunt impotenţi la capitolele financiar, managerial ş.a.m.d., şi care nu ratează momentul de a-şi astupa „rahatul” cu vorbe şi scandal, brusturul fiind o plantă pe cale de dispariţie printre betoanele oraşelor civilizate!

.

De la ce pornim? Simplu, de la DEX (Dicţionarul Explicativ)! Acolo, persoane avizate au definit cele două tipuri de oameni care conduc, sau nu, echipele de fotbal din Liga domnului Mitică.

.

Prin urmare, tipul numărul 1 ne descrie:

.

PATRÓN s. 1. stăpân, (englezism) boss, (pop.) jupân. 2. Proprietar al unei întreprinderi. 2 Ocrotitor, protector. – Din lat. patronus, germ. Patron, fr. patron.

.

De cealaltă parte, tipul numărul 2:

.

INVESTITÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care face o investiţie, care plasează un capital; s. (EC.) întreprinzător, iar definind cuvântul cu pricina avem

ÎNTREPRINZĂT//ÓR şi substantival 1. Care ştie să întreprindă acţiunile necesare (la momentul oportun); care vădeşte iniţiativă. 2. adj. descurcăreţ, (fig.) dezgheţat. 3. s. v. investitor.

.

Este inutil să comentăm prea mult diferenţele dintre cei doi termeni, patronul având grijă de avutul lui, calic, avar sau/şi econom din fire, pe când investitorul, investeşte, creându-şi premizele viitorului reuşit al afacerii sau a planului de afaceri, elaborând strategii pe termen mediu sau/şi lung.

.

Ei, şi dacă ne-am propus să fim analitici şi în aceeaşi măsură să nu ne „confuzăm” încurcând borcanele sau untul cu margarina şi brusturele cu hârtia igienică, le vom lua „step by step”.

.

Cine este PATRON? La categoria „stăpân, boss sau jupân” intră fără echivoc următorii (cu explicaţia aferentă):

.

1. GIGI BECALI, patron, boss sau jupân la Steaua Bucureşti. Subiectul în cauză, după noua zvonistică, falimentar şi dator vândut (zvon ca zvon dar orice minciună este jumătate adevăr) este calic, avar sau nepriceput, autoproclamat stăpân pe plantaţie sau prin deducţie logică cioban, acesta numindu-şi recent jucătorii oi, negre sau albe, în funcţie de preferinţe. Dânsul nu este investitor pentru că nu investeşte ci doar îşi protejează avutul, dobândit oarecum cu semne de întrebare. Are o jucărie din care vrea profit. Aruncă praf în ochii tuturor şi ca un veritabil jupân îşi jigneşte angajaţii, colaboratorii şi fanii. Nu deţine nici un plan de afaceri sau o strategie de redresare a echipei pe termen cel puţin mediu, de management nu are rost să discutăm căci el este inexistent, urmărind profitul imediat, sechelat fiind de la afacerile cu ovine sau/şi pământuri. Totul se reduce la eu îţi dau şi tu îmi dai, troc ieftin şi fără speranţă!

.

2. ACŢIONARII DIN „ŞTEFAN CEL MARE”, patroni, boşi sau jupâni la Dinamo Bucureşti, prea puţin potenţi financiar au fost nevoiţi să se strângă în ceată pentru a reuşi să asigure gura de oxigen pentru supravieţuirea izvorului de bani. Dinamo nu este un plan pe termen mediu sau lung, este o afacere personală a unor parveniţi, care recurg la troc sau vânzare directă pentru a scoate profit instant! Lipsa unui management este evident, planul afacerii reducându-se la cum se împarte mai corect profitul. A vinde jucători peste capul antrenorului doar pentru a face profit este cea mai simplă explicaţie. Ceea ce este de lăudat totuşi, este că ei sunt pricepuţi în a-şi asigura profitul viitor, achiziţionând tinere speranţe, care la momentul oportun vor fi vânduţi înzecit, cu sau fără acordul unui antrenor cu un plan bine gândit.

.

3. GEORGE COPOS, patron, boss sau jupân la Rapid Bucureşti, este ori foarte potent financiar dar calic si avar ca un jupân sau nu are de unde. Vorbeşte mult, este mierlos dar dur cu angajaţii, mână de fier, urmăreşte doar profitul fără a înţelege că pentru a scoate bani trebuie să şi investeşti pe măsură. Este pliat perfect modelului de stăpân de plantaţie.

.

Cine este INVESTITOR? La categoria investitor, intreprinzător intră fără echivoc următorii:

.

1. ARPAD PASZKANY, investior la CFR Cluj, potent om de afaceri care are în spate reale „business-uri” imobiliare sau/şi de altă natură şi care, ajutat de un manager mai mult decât răsărit, Iuliu Mureşan, are un plan managerial extrem de bine gândit, pe termen mediu şi lung. Acesta a preluat în urmă cu 6 ani echipa din Divizia C şi prin investiţii pe măsura necesităţilor fiecărei etape (nu a aruncat cu banii în stânga şi dreapta de la bun început, dovedindu-se un foarte bun strateg) a făcut din CFR Cluj echipa de pe primul loc, cu jucători străini cel puţin de nivelul celor din ţara noastră şi culminând în această iarnă cu aducerea unor jucători a căror nume spun totul. Român de etnie maghiară, vorbeşte puţin dar face multe, dovada că planul lui de investiţii este unul serios fiind faptul că aduce jucători, dar nu îi vinde la prima strigare, investeşte cu cap în infrastructură, creează la club o atmosferă profesionistă, fiind atent la detalii ce scapă restului echipelor, având grijă ca toată lumea să fie multumită pentru a se putea concentra şi ajuta la îndeplinirea obiectivelor. Este primul investitor care a înţeles că angajatul nu este sluga ci persoana care te ajuta sa reuşeşti şi că fără investiţii permanente şi gândite nu se poate realiza nimic.

 

2. DUMITRU BUCŞARU, investitor la Unirea Urziceni. Retras dar totuşi prezent în activitatea managerială a clubului, investeşte la echipă după posibilităţile personale (nu se cunosc exact). Se observă existenţa unui plan managerial cel puţin pe termen mediu, nelansându-se pe piaţa speculantă de cumpărare-vânzare de jucători. Are abilitatea de a se înconjura de persoane competente şi serioase din punct de vedere profesional (de exemplu Dan Petrescu şi Mihai Stoica).

.

La categoria „ÎNTRE”, intermediară se poate aminti de domnul MARIAN IANCU, fost investitor, metamorfozat în jupân, actualmente falimentar (alt zvon dar se poate observa tot mai mult în ultimul timp că este mult adevăr la mijloc). Prea mult entuziasm, mirajul câştigului imediat dar şi managementul defectuos ori lipsa de diplomaţie îl plasează pe acesta, dar şi pe Poli Timişoara, la categoria „ÎNTRE”! Din păcate!

.

Restul domnilor care s-au aciuat sau „şi-au tras” câte o echipă prin „Liga respectabilului Domn Mitică” ar vrea dar nu pot, prea puţin potenţi financiar sau fără cultură în afaceri sau sport oscilează pe un portativ de umplutură.

.

Lista ar putea continua dar probabil că diferenţele sunt evidente. Sunt absolut sigur că le-aţi remarcat şi dumneavoastră în prealabil, eu, neinventând nici roata dar nici pătratul, încerc doar să pun capăt uimirii nesfârşite. Ar fi necesar să admitem o dată pentru totdeauna că managementul şi marketingul, dar şi detaliile contează, doar nu au fost inventate degeaba, iar dacă vrei să reuşeşti trebuie să alegi: ori esti patron ori eşti investitor. Mănânci margarină sau unt, caci nu este acelaşi lucru, sau foloseşti hârtie igienică, parfumată, în locul brusturelui pentru a-ţi acoperi plămăduiala? De vină este doar brusturele, bietul de el, nefiind parfumat dar nici foarte eficient nu poate acoperi mirosul degajat de „tam-tam-ul” specific, de cearta din piaţă şi nici de minciuna cronică deja.

.

Simplu, acestea sunt sursele nenumăratelor ştiri, uimiri şi/sau mirări, frustrări şi adevăruri, strategii şi înjurături. Nimic mai mult şi nimic mai adevărat!

.

Chefere

Login
Username: Password:
 
 
Inregistrare
Am uitat parola