După mascarada de la ,,alegerile” pentru postul de postul de pre;edinte al F.R.F., ,,alegeri” câştigate ,,en-fanfare” de Mircea Sandu în faţa lui Constantin Iacov cu un categoric 192-67(totuşi domnul Iacov a luat multe voturi, ţinând cont de câţi lingăi sunt în Federaţia aia,pe la cluburile de liga a-2-a,a-3-a. A.J.F.-uri, etc.,etc).Acestea de fapt n-au fost nişte alegeri corecte din mai multe motive:

1.) s-au făcut presiuni asupra lui Gică Popescu să nu candideze la şefia F.R.F.,îndeosebi din partea lui Dumitru Dragomir(asta deoarece Mircea Sandu l-a făcut om pe Dragomir dându-i un post de vicepreşedinte la F.R.F.+faptul că l-a ajutat să fie ales preşedinte al L.P.F. în 1996);

-

2.) asupra echipelor din ligile inferioare şi ale A.J.F.-urilor s-au făcut presiuni dându-li-se câte 5.000 roni,respectiv 50.000 roni,tocmai acum înaintea acestor alegeri;

-

3.) niciunul dintre cei doi candidaţi n-au făcut mare lucru pentru fotbalul românesc primul falimentând fotbalul românesc timp de 20 de ani,iar cel de-al doilea ducând în sapă de lemn un club de tradiţie al fotbalului românesc precum a fost Progresul Bucureşti (F.C. Naţional Bucureşti) aşa că indiferent cine ar fi fost ales,nu se schimba mare lucru în fotbalul românesc.

-

Cine a câştigat cu adevărat din (re)alegerea domnului Mircea Sandu în fruntea F.R.F.? Nimeni altcineva decât mafioţii din fotbalul românesc precum clanul Becali,care sunt nişte,,lipitori”de impresari,Nicu Gheară şi alte asemenea lepre din fotbalul nostru.

-

După aceste,,alegeri” pentru preşedenţia F.R.F. a mai apărut un scandal în fotbalul românesc: Adrian Mutu, ,,briliantul”fotbalului românesc,acest jucător-,,fenomen”a fost depistat pozitiv de două ori cu sibutramină, o substanţă interzisă la nivel mondial. Această substanţă interzisă se găsea într-un prospect al unor pilule de slăbit.Din păcate pentru scumpul Adişor,după scandalul ,,cocaina” de la Chelsea Londra el ester considerat acum recidivist şi riscă o suspendare de la 1 la 4 ani de zile.Dacă va primi pedeapsa maximă, adică 4 ani de zile,atunci Adi Mutu s-ar putea lăsa de fotbal, iar dacă ar face aşa ceva atunci n-ar mai plăti amenda colosală pe care ar vrea s-o primească de la el Chelsea Londra,de 17.000.000 de euro.Şi iată cum de la nişte pastile de slăbuit Adişor ar putea să se lase de fotbal,de prost ce îi.El nu trebuia să le ia de capul lui,ci să anunţe mdicul echipei Fiorentina, că de aia au oamenii ăia un medic plătit.Dar el n-a făcut-o defel, a luat medicamentaţia de capul lui.Iar acuma vrea să dea în judecată comisiile care avizează aceste medicamente pe piaţa românească,întrucât din România ar fi fost luate aceste pastile de slăbit.Ceea ce uită Mutu este faptul că pitecantropii din fotbalul românesc au propus prin Cristi Borcea în urmă cu câteva luni ca românii să pună bani mână de la mână ca să-l,,salveze”pe Mutu de la faliment,fiind vorba despre plata a nu mai puţin de 17.000.000 de euro.Deci atunci el era la pământ şi plăngea, iar acuma chiar dacă ar avea dreptate,dacă ar primi despăgubiri de la Ministerul Sănătăţii în final(spun asta dacă i-ar da în judecată pe cei de la Ministerul Sănătăţii şi ar câştiga)ar obţine bani de la românii de rând, fiindcă practic ei ar plăti acele despăgubiri pe care Mutu le-ar cere,adică exact acele persoane care se ofereau să-l ajute când el, ,,marele fotbalist”era la ananghie.Ce să zicem,mare om,mare caracter! De ce şi-a ratat Mutu cariera? Simplu,datorită anturajului său plin de mafioţi, între care la loc de cinste este naşul său Nicu Gheară ca dealtfel şi alte persoane dubioase.În România toţi cei care sunt în oraganigramele unor foruri precum F.R.F.sau L.P.F. l-au apărat în trecut când făcea orice tâmpenie, din ,,Briliant” şi ,,Fenomen” nu-l scoteau,controale anti-doping în România nu prea se făceau(fac) deşi am avut cazurile Vrăbioru şi Hâldan,jucători care au murit pe terenul de fotbal. Recent, reputata doamnă Graţiela Vâjâială şefa Agenţiei Anti- Doping din România i-a acuzat pe oamenii din fotbal că ei fac ce vor, sunt deasupra legii şi că nu se fac controale anti- doping în fotbalul românesc.Unii oameni i-au răspuns că în România s-au făcut în acest an nu mai puţin de 136 de controale anti-doping(inclusiv la juniori), dar dacă ne gândim la faptul că în România sunt nu mai puţin de 834 de echipe cu aproximaţie(mai multe sau mai puţine) care într-o singură etapă susţin nu mai puţin de 417 meciuri la toate eşaloanele(aici n-am inclus echipele de juniori şi meciurile de juniori) fotbalului românesc,ne dăm seama că acele controale au fost făcute de ,,ochii lumii”.Alte ,,specimene”din fotbalul românesc precum dl. Valentin Alexandru,s-au luat de doamna Vâjâială spunând că doar n-or fi ei proşti să cheltuiască 1000 de euro(ce sumă imensă, într-adevăr!!) pentru fiecare control anti-doping ca să-i facă bugetul Agenţiei Anti-Doping doamnei Vâjâială(i-auzi,i-auzi!!).Cert este că fotbalul românesc, a dovetdit înc-odată,atât prin aceste alegeri regizate penttru preşedenţia F.R.F. cât şi prin cazul Mutu că este un fotbal murdar,condus de mafioţi.

-

Ştiind aceste lucruri,vă pun o întrebare:

-

1.) Credeţi că statul ar putea interveni(ştiu că F.I.F.A.şi U.E.F.A. nu acceptă acest lucru,riscându-se dezafilierea acelei federaţii naţionale) ca să convingă forurile din fotbal să fie mai deschise faţă de societate şi să se supună legilor guvernate de aceasta,să nu mai fie nişte structuri aşa de închistate şi dacă da,cum?

În acest articol voi scrie despre un nou tip de campionat care s-ar putea desfăşura în România dacă ar exista voinţa de,,curăţire” a fotbalului românesc de toate mizeriile sale, care persistă de decenii. Cum însă cei care au făcut aceste mizerii în fotbalul românesc sunt parte integrantă a acestui sistem corupt, m-am gândit la un sistem nou de disputare a campionatului primei ligi din România, sistem care ar putea face ca multe din echipele noastre de prima ligă, echipe care nu făceau altceva decât să ,,paraziteze” Liga 1, în speranţa ca la finele fiecărei ediţii de campionat să termine pe un loc călduţ sau să evite retrogradarea să aibă chiar şansa de a-l câştiga, cu o anumită motivare. Concret, despre ce ar fi vorba? Pur şi simplu despre preluarea modelului de disputare al campionatului argentinian, care după cum bine ştiţi are două părţi distincte şi anume: Apertura(Deschiderea) şi Clausura(Închiderea). Deosebirea este că în Argentina sunt 20 de echipe în prima ligă, pe când în România sunt 18 echipe în prima ligă. A doua deosebire ar fi modul de desfăşurare: dacă în Argentina campioana poate fi atât a Aperturei, după 19 etape, cât şi a Clausurei( care poate fi alta decât a Aperturei) după alte 19 de etape, în variantă românească propunerea mea ar fi următoarea: după 17 etape, prima echipă clasată ar fi declarată campioană a turului, iar echipa clasată prima după 34 de etape campioana returului. Cele două echipe câştigătoare ar disputa o finală tur-retur, pentru stabilirea campioanei României. Învingătoarea acestei finale ar fi declarată campioana României, iar învinsa vicecampioană a României, indiferent de locul ocupat în clasament după 34 de etape. Acum am să explic în ce cazuri nu s-ar disputa această finală pentru desemnarea campioanei României:

-

1.) campioana turului este una şi aceeaşi echipă cu campioana returului;

2.) campioana turului retrogradează la finele campionatului, în acest caz campioana României fiind declarată câştigătoarea returului.

-

În cazul în care campioana turului ar fi retrogradată datorită ilicitului sportiv(mituiri de arbitrii, vânzări-cumpărări de meciuri, participarea echipei la meciuri trucate mână-n mână cu mafia pariurilor) sau ambele campioane(ale turului şi returului) ar fi retrogradate din aceste motive, ele urmând a fi înlocuite cu echipele de pe locurile 2 sau mai jos din clasamentul turului, respectiv al returului(dacă şi echipele de pe locurile 2 ar fi prinse cu nereguli de acest fel).

-

Ce ar presupune punerea în practică a acestui sistem? În primul rând, nişte tricouri şi medalii în plus, pentru campioana atât a turului, cât şi a returului(acest lucru fiind valabil şi dacă campioana atât a turului cât şi a returului este una şi aceeaşi echipă), pe lângă medaliile şi tricourile de campioni cuvenite echipei campioane la finele campionatului. În al doilea rând, punerea în practică a acestui sistem presupune motivarea echipelor aşa-zis,,mici” de a-şi apăra şansele corect, pe toată durata campionatului. De ce este important acest lucru? Fiindcă doar astfel acest sistem ar fi funcţional. Să exemplific: să presupunem că Oţelul Galaţi ar ocupa locul 1 la finele turului, dar după ultima etapă a returului ar termina pe locul 13 campionatul. Ea ar fi declarată campioana turului. Campioana returului ar fi să zicem, C.F.R.Cluj. S-ar juca o finală între cele două, învingătoarea fiind declarată campioana României, iar învinsa vicecampioana României. Puteţi lua ca exemple ce echipe doriţi voi. O altă motivare serioasă ca echipele ,,mici” să joace corect ar mai fi şi acordarea banilor nu în funcţie de locul ocupat, ci de punctele realizate. Banii s-ar calcula astfel: se împarte suma din drepturile de televizare la totalul punctelor puse în joc, în cazul nostru, 34.000.000 E.: 918=37037 E./punct. Se înmulţeşte valoarea punctului cu numărul de puncte a acelei echipe şi se află banii pe care-i va primi acea echipă în total. Atenţie însă!! Echipele din Liga 1 vor primi o parte din bani la finele turului, în funcţie de punctele făcute după 17 etape, iar restul banilor(diferenţa) la finele returului(campionatului), după numărul de puncte pe care le vor face în următoarele 17 etape(18-34). Toate echipele vor primi banii pe baza acestui calcul. Să exemplific tot cu echipele de mai sus. Să presupunem că Oţelul Galaţi face 32 de puncte la finele turului şi ocupă locul 1, iar la finele său, aşa cum v-am spus, 13 cu 47 de puncte. Oţelul Galaţi ar avea la finele turului de încasat 37037 E.x32=1.185.184 E. La finele returului, ea ar avea de încasat 37037 E.x15=555.555 E. Totalul sumei de încasat ar fi 1.185.184 E.+555.555 E.=1.740.739 E. Să luăm şi cazul Clujului. Să zicem că ar fi pe locul 4 cu 28 de puncte la finele turului, iar la finele returului(campionatului) pe locul 1 cu 70 de puncte. La finele turului ea ar avea de încasat 37037 E.x28=1.037.036 E. La finele returului ea ar avea de încasat 37037 E.x42=1.555.554 E. Suma totală de încasat ar fi 1.037.036 E.+1.555.554 E.=2.592.590 E.

-

De ce ar trebui procedat aşa?

1.) Din cauză că echipele dacă ar fi premiate după puncte s-ar obişnui cu acest lucru, mai ales că acest tip de premiere se face demult în Liga Campionilor ca şi pe viitor, în Cupa Ligii Europei;

2.) Echipele mici n-ar mai fi interesate să facă blaturi şi astfel şi-ar şi mări bugetul, pe baza punctelor câştigate pe teren, deci nu s-ar mai putea plânge de lipsa banilor;

3.) Dacă acest sistem s-ar pune în practică, echipele mici ar,,dejuca”astfel influenţa arbitrajelor şi jocurilor de culise care s-ar face în retur(că tot se plâng de faptul că vor fi dezavantajate în retur) ,mai ales dacă vreuna dintre ele ar câştiga turul campionatului, iar echipele mari s-ar lupta cu furie să câştige măcar returul campionatului.

-

Ştiu că acest sistem propus de mine va părea unora cam năstruşnic, dar după cum vedeţi, el are o logică( la o adică puteţi veni şi cu alte propuneri de îmbunătăţire a lui) a lui. În fond,argentinienii au un sistem unic în lume, brazilienii altul, olandezii au alt sistem, mai ales în ceea ce priveşte stabilirea echipelor care vor reprezenta această ţară în cupele europene. Noi de ce nu ma încerca să avem şi noi un sistem unic în lume?

-

Întrebarea mea ar fi următoarea:

1.) Credeţi că s-ar putea pune în practică un asemenea sistem la noi în România, iar dacă s-ar pune în practică un asemenea sistem, el să râmână, sau doar să fie un sistem tranzitoriu până când se va restabili corectitudinea în Liga 1 şi să se revină ulterior la sistemul clasic de desfăşurare al Ligii 1?

În acest articol voi dezbate problema fotbalului care încearcă mereu să se raporteze la alte ţări cu fotbal dezvoltat dar nu reuşesc defel acest lucru întrucât patronii cluburilor noastre de fotbal au apucăturile lor din vechime tolerate de nişte oameni corupţi ai unui sistem corupt care nu doresc de fapt binele fotbalului românesc, ci doar binele buzunarului lor propriu. Este vorba despre tratarea fotbalului la modul cel mai serios, sub cele patru dimensiuni ale sale: joc, filozofie, sistem şi industrie.

-

1.) Fotbalul ca joc. Fotbalul ca joc nu este altceva decât tratarea fotbalului ţinând cont de regulile de joc care l-au făcut atât de cunoscut în toată lumea, datorită tuturor celor care participă la acest fenomen numit fotbal şi anume: patroni, jucători, antrenori, alte persoane din stafful tehnic, suporteri. Aceste persoane care tratează fotbalul ca un joc sunt nu numai iubitori ai acestui joc, ci şi buni cunoscători ai acestui joc. Fără a cunoaşte cu adevărat fotbalul ca un joc, nu poţi cunoaşte fotbalul şi în celelalte dimensiuni ale sale: filozofie, sistem şi industrie.

-

2.) Fotbalul ca filozofie. Trecem la a doua dimensiune a fotbalului şi anume aceea a ,,filozofiei fotbalului”, care se referă la mai multe aspecte: filozofia de a vedea fotbalul de către toţi cei implicaţi în acest fenomen, adică patroni, conducători, antrenori, alte persoane din stafful tehnic, suporteri. Toate aceste persoane când vorbesc de filozofia fotbalului se gândesc la toate amănuntele, de la ce fel de jucători să fie aduşi la echipe(echipă) , cum sunt aceşti jucători puşi în valoare, ce fel de fotbal trebuie să joace acea(acele) echipă(echipe)-mai ofensiv sau mai defensiv, modulul tactic folosit, cum sunt pregătiţi jucătorii acelei(acelor) echipe înaintea meciurilor, felul în care antrenorii discută şi-şi ,,motivează” jucătorii, felul în care îi fac să,,vadă” fotbalul, toate acestea sunt importante pentru noi toţi cei care suntem interesaţi de acest frumos joc şi de soarta lui, în viitor. Fără acest concept, de ,,filozofie a fotbalului”, nu putem trece la următoarea treaptă, fotbalul ca sistem.

-

3.) Fotbalul ca sistem. Fotbalul ca sistem nu este altceva decât suma primelor două dimensiuni ale sale, anume fotbalul ca joc, cu regulile sale şi fotbalul ca filozofie, cu tot ceea ce cuprinde el: ce fel de jucători să fie aduşi la echipe(echipă) , cum sunt aceşti jucători puşi în valoare, ce fel de fotbal trebuie să joace acea(acele) echipă(echipe)-mai ofensiv sau mai defensiv, modulul tactic folosit, cum sunt pregătiţi jucătorii acelei(acelor) echipe înaintea meciurilor, felul în care antrenorii discută şi-şi ,,motivează” jucătorii,felul în care îi fac să,,vadă” fotbalul. Această a treia dimensiune este cunoscută de destul de puţini oameni, raportată, la marea masă a iubitorilor fotbalului, atât de pe glob, cât şi de la noi din ţară.

-

4.) Fotbalul ca industrie. Fotbalul ca industrie presupune însumarea celor trei dimensiuni ale sale
enumerate şi tratate mai sus, modul cum fiecare echipă tratează fotbalul ca joc, filozofie şi sistem, face ca acea echipă să fie mai puternică sau mai slabă, după cum va fi cazul. Să nu uităm că perfomanţele sau neperformanţele unei echipe depind de aceste lucruri, care-i pot influenţa acestei echipe viitorul său atât sub raport financiar,cât şi acela al numărului suporterilor ei. Cu cât o echipă aparţine unui club puternic, care tratează fotbalul ca joc, filozofie, sistem şi industrie mai serios cu atât acea echipă va fi mai puternică, deasemenea, cu cât o echipă care aparţine unui club mai slab tratează fotbalul ca joc, filozofie, sistem şi industrie mai puţin serios, cu atât acea echipă va fi mai slabă. Consider că echipele româneşti tratează fotbalul superficial în toate cele patru dimenisuni ale sale, de aceea nu vom putea progresa prea curând la nivelul dorit de noi, pe când echipele din Vest tratează fotbalul foarte serios sub toate cele patru aspecte ale sale.

-

Luând cont de toate acestea, vă pun două întrebări:

1.) Ce credeţi că i-ar trebui fotbalului nostru să progreseze sub toate cele patru dimensiuni ale sale?

2.) Suntem noi pregătiţi să cunoaştem fotbalul sub cele patru dimensiuni ale sale, enumerate mai sus?

Astăzi voi scrie despre,,pilonii” de nădejde ai fotbalului românesc, fotbal care a ajuns unde a ajuns datorită lor şi conducătorilor acestor ,,instituţii” ale fotbalului românesc.
,,Pilonii”fotbalului românesc sunt în număr de patru: 1.) Federaţia Română de Fotbal(preşedinte Mircea Sandu); 2.) Liga Profesionistă de Fotbal(preşedinte Dumitru Dragomir); 3.) Comisia Centrală a Arbitrilor(preşedinte Gheorghe Constantin) şi 4.) Şcoala de antrenori(director: Mircea Rădulescu).
Să le luăm pe rând la,,puricat”, în ordinea enumerată.
-
1. Federaţia Română de Fotbal(preşedinte Mircea Sandu). Forul ,,păstorit” de Mircea Sandu din august 1990 nu s-a remarcat prin mari proiecte de natură a ajuta la dezvoltarea fotbalului românesc, în cei aproape 19 de ani de conducere a F.R.F.-ului în stil ceauşist, s-a reuşit doar realizarea Complexului Sportiv de la Mogoşoaia, dedicat fotbalului. Odată cu ajungerea d.-lui Mircea Sandu în structurile Comitetului Executival U.E.F.A., a mai obţinut, recent o performanţă, oarecum în plan personal: acordarea, de către U.E.F.A., a finalei Europe League Cup în anul 2012, pe un stadion, care în acest moment nu există!!!
Cât despre ,,dezvoltarea” fotbalului românesc la nivelul fotbalului de bază(de jos), la nivel de copii şi juniori sau eşaloanele inferioare, nici vorbă! Pe,,Năşicul”Sandu l-a interesat un singur lucru dintre cele pe care trebuia să le aibe-n grijă: Naţionala! Puţin, prea puţin în aproape 19 de ani de ,,conducere înţeleaptă”.
-
2.) Liga Profesionistă de Fotbal(preşedinte Dumitru Dragomir). Acest for a luat fiinţă în anul 1993, ca urmare a faptului ca mai multe echipe de primă ligă doreau acest lucru, adică înfiinţarea unui organism care să le reprezinte interesele echipelor ai căror conducători erau, plus faptul că ,,Năşicul” nu se putea ocupa cum trebuie de competiţia primei ligi. Ce a făcut în 16 ani acest for pentru dezvoltarea fotbalului românesc? Nimic, absolut nimic! Ce a făcut d.-l Dumitru Dragomir în 13 ani de când este preşedinte al acestui for fotbalistic? Nimic, absolut nimic! L.P.F. a devenit doar o simplă sinecură a acestui primitiv al fotbalului românesc, pe nume Dumitru Dragomir, în cârdăşie cu toţi conducătorii echipelor de fotbal de la noi din ţară.
-
3.) Comisia Centrală a Arbitrilor (preşedinte Gheorghe Constantin). Această comisie, care are şi ea ceva vechime de la înfiinţare, a fost concepută pentru a îmbunătăţi activitatea arbitrilor şi calitatea arbitrajelor la toate nivelele fotbalului competiţional din România. Deşi a avut, de la înfiinţare, mai mulţi preşedinţi, ea nu şi-a îndeplinit, cu adevărat, niciodată, menirea. Sub conducerea actualului preşedinte, Gheorghe Constantin, calitatea arbitrajelor în fotbalul românesc a decăzut rău de tot, în ultimii ani. Mai mult, arbitrii au ajuns adevărate,,unelte”, ,,instrumente” în mâna unor conducători de cluburi, îndeosebi de prima ligă, în stabilirea rezultatelor unor meciuri, cazul arbitrului Sebastian Colţescu din Craiova, care a încercat să se sinucidă, nefiind singular, în fotbalul românesc.

-
4.) Şcoala de antrenori(director: Mircea Rădulescu). Acest for, la înfiinţarea sa se dorea a fi o veritabilă şcoală de antrenori, care să formeze antrenori tineri, educaţi în spiritul fotbalului modern, occidental. Din păcate, această Şcoală de antrenori, condusă de unul dintre cei mai neperformanţi antrenori din fotbalul românesc(este vorba despre d.-l Mircea Rădulescu) şi-a ratat complet menirea. Cursurile ei nu sunt luate în serios de nici un tânăr antrenor care se respectă, cine vrea să devină antrenor adevărat de fotbal se duce fie la Koln, Coverciano sau Clairefontaine. În niciun caz la Şcoala,,tătucului” Rădulescu, care, ca antrenor principal n-a avut niciodată o performanţă importantă la nivel internaţional, el fiind mai mult secund sau principal la echipe din Africa(Tunisia,Maroc) sau ţările arabe, adică antrenor de cămile.

-

Ştiind aceste lucruri, vă pun o singură întrebare:

1.) Credeţi că aceste ,,instituţii” ale fotbalului românesc trebuie reformate profund, iar alături de conducătorii lor trebuie demişi şi alţi oameni din structurile lor, sau doar conducătorii lor?

Astăzi, după mult timp, voi scrie un nou articol. El se referă în principal, aşa după cum îi spune şi titlul,la proşti şi la prostie în general, prostologia fiind ştiinţa care studiază prostia, iar oamenii care fac parte din această ramură a ştiinţei se numesc prostologi. Aşa cum există sociologia şi sociologii, pedagogia şi pedagogii, aşa există şi prostologia şi prostologii. Prostologii sunt nişte oameni care s-au săturat de prea multa prostie din jurul lor din diferite domenii şi caută să înţeleagă(să studieze) cum este posibil să existe în lume atâta prostie şi implicit, atâţia proşti. Evident, dintre proştii de pe mapamond, noi, prostologii români, ne aplecăm cu drag asupra proştilor noştrii, indiferent de domenii (politică, economie,afaceri, sport,etc.). Întrucât blogul meu este un blog care tratează fenomenul sportiv, am să mă aplec cu o mare atenţie asupra proştilor noştrii, mă refer aici la proştii din Liga 1, mai exact imbecilii noştrii conducători de echipe. S-a demonstrat, pe baze ştiinţifice, că prostia se împarte în două mari categorii, şi anume: prostia brută şi prostia netă.

-

Prostia brută se referă la faptul că omul, care ca fiinţă, nu este defel ,,cizelat”, are multă prostie de arătat(cu sau fără voia sa), deoarece este needucat şi nemancipat în multe privinţe, el nedându-şi seama defel de acest lucru.

-

Prostia netă se referă la faptul că omul, care ca fiinţă, s-a mai ,,cizelat” un pic, educat şi emancipat cât de cât, îşi arată prostia,mai mult cu voia sa, crezând că este deşteptăciune, deoarece având un I.Q.scăzut, nu-şi dă seama de acest lucru, adică acela că se face de râs în public.

-

Sperând că v-am lămurit cât de cât în privinţa acestor noţiuni, am să încep să fac o clasificare a dragilor noştrii conducători de cluburi după categoria de prostie în care se încadrează, prima sau a doua. Ei sunt următorii: Gigi Becali, patron Steaua Bucureşti(ambele categorii), Cristi Borcea şi Vasile Turcu, acţionari Dinamo Bucureşti(prostie netă), Marian Iancu, patron F.C.Timişoara(prostie netă), Adrian Mititelu, patron ,,U”Craiova(prostie netă), Cornel Penescu, patron F.C.Argeş(prostie netă), iordaniano-românul FathiTaher, finanţator(patron?) Rapid Bucureşti(prostie netă). Mai sunt şi alţii, dar ăştia sunt principalii noştrii proşti din prima ligă de fotbal pe care televiziunile-i mediatizează cu atâta drag. Să detaliem un pic: Gigi Becali este clasificat ca având ambele tipuri de prostii din mai multe motive: 1.) cea brută, deoarce aşa l-a lăsat natura, prost(mărturie stând vocabularul său vulgar şi înjurăturile sale oribile) şi 2.) cea netă, în care omul, spre lauda sa, şi-a dat seama că e cum e şi a încercat să se mai ,,cizeleze” un pic, mai o facultate particulară unde n-a mers defel, necunoscându-şi defel profesorii, mai o ,,cizelare” cât de cât a limbajului. Cât priveşte bătaia de joc pe care o face la Steaua cu antrenorii, jucătorii şi suporterii acestei echipe, steliştii vor înţelege cel mai bine de ce se află şi în această a doua categorie.

-

Cristi Borcea şi Vasile Turcu, acţionari Dinamo Bucureşti. Ei sunt în a doua categorie deoarece fiind nişte oameni cât de cât ,,cizelaţi” , cred că-i pot păcăli la nesfârşit pe suporterii dinamovişti, tot promiţându-le la nesfârşit performanţe care nu se materializează prea curând, dar nu-şi dau seama că n-au reuşit defel să-i păcălească.

-

Iordaniano- românul Fathi Taher, este tot în această a doua categorie de prostie încadrat deoarece Copos l-a fraierit în privinţa acţiunilor de la Rapid Bucureşti, de atunci situaţia la Rapid devenind incertă. Un mare ,,afacerist”, ţepuit de un ex-utecist!

-

Ceilalţi trei patroni enumeraţi şi anume: Marian Iancu(F.C.Timişoara), Cornel Penescu(F.C.Argeş) şi Adrian Mititelu(,,U”Craiova) fac parte tot din a doua categorie pentru că: Marian Iancu l-a demis pe Duşan Uhrin jr. de la F.C.Timişoara deşi acesta dusese echipa pe locul 3 în clasament la finalul turului(locul 1 dacă ar primi cele 6 puncte înapoi), Cornel Penescu(F.C.Argeş) deoarece se bazează mai mult pe arbitrii decât pe banii pe care ar trebui să-i investească la echipă, iar Adrian Mititelu (,,U”Craiova) pentru că nu vrea să aducă jucători valoroşi la echipa sa, spunând că n-are nevoie de alţi jucători, crezând, pe termen lung, că aşa se poate face performanţă cu adevărat, dar se înşeală amarnic.

-

Din fericire pentru aceste echipe, suporterii lor(stelişti, dinamovişti, rapidişti, timişoreni, argeşeni, craiovişti) sunt mult mai inteligenţi decât patronii echipelor cu care ţin ei.

-

Ştiind aceste lucruri, vă pun vouă, tuturor bloggerilor de pe MySport următoarea întrebare:

-

1.) Se merită să devenim prostologi(studiatori ai prostiei), pentru a încerca să extirpăm, pe cât posibil, proştii şi prostia din fotbalul românesc, sau măcar din cea a Ligii 1?

În acest articol voi vorbi despre situaţia de la cele trei mari echipe din Bucureşti şi posibilitatea ca acestea să devină cluburi de,,socios”(parteneri/asociaţi, în spaniolă), după modelul marilor cluburi spaniole Real Madrid şi C.F.Barcelona. De ce s-ar putea ajunge în situaţia asta? Datorită modului cum înţeleg conducătorii celor trei echipe să-şi facă treaba la echipele lor. La Steaua situaţia este următoarea: Gigi Becali sfidează pe toată lumea, îndeosebi pe suporterii stelişti şi pe antrenorii care vin să lucreze în Ghencea, băgându-se peste antrenori şi făcându-le echipa lor (sau încercând să le-o facă). La Dinamo situaţia este următoarea: cuplul Borcea-Turcu se laudă prin presă că fără banii lor, Dinamo S-AR DESFIINŢA(cam mult spus), fiind în conflict deschis cu cealaltă tabără a acţionarilor, condusă de acţionarul care deţine o majoritate relativă de acţinuni la Dinamo, este vorba despre domnul Nicolae Badea. La Rapid, situaţia este următoarea: deşi a dat banii la Rapid pe acţiunile lui George Copos de la Rapid, iordaniano- românul Taher n-a văzut până acuma nici o acţiune, nefiind dispus să mai bage bani în Rapid. La fiecare dintre cele trei cluburi situaţia este explozivă, atât ca urmare a situaţiei descrise mai sus, cât şi ca urmare a rezultatelor nesatisfăcătoare obţinute de cele trei echipe atât în campionat, cât şi în cupele europene.

-

Cum s-ar rezolva ele? Păi să vedem, de la caz la caz. Să începem deci cu Steaua. Aici ar fi trei variante:

1.) Gigi să devină antrenor cu acte-n regulă şi să facă o înţelegere cu suporterii stelişti pe principiul:,,–Dacă eu obţin rezultate din postura de antrenor al Stelei, o să rămân în continuare şi ca patron şi ca antrenor, iar dacă n-o să obţin rezultate cu Steaua, plec definitiv din Ghencea, atât din postura de antrenor, cât şi din cea de patron al Stelei, o să vând clubul!” Puţin probabil să se întâmple aşa ceva la Steaua.

-

2.) La Steaua să vină un investitor puternic, serios,care să-i facă o ofertă serioasă de cumpărare a clubului, pe care Gigi să n-o poată refuza deloc, întrucât el este OBSEDAT DE BANI. Şi această a doua variantă se pare că este puţin probabil să se materializeze în momentul de faţă.

-

3.) Cei 2.000.000 de suporteri ai Stelei să depună fiecare dintre ei o sumă de bani(100 E sau 200E/stelist) într-un cont deschis pentru Steaua. S-ar strânge astfel o sumă enormă (200.000.000 E sau 400.000.000 E) , s-ar stabili o delegaţie reprezentativă a suporterilor stelişti care să negocieze cu Gigi Becali vânzarea clubului către suporterii stelişti. Să zicem că oferta ar fi de 80.000.000 E (cam atât cred că valorează Steaua la ora actuală cu tot cu brand,infrastructură şi jucători). Dacă oferta ar fi respinsă de către Gigi n-ar fi o problemă, dar cred că l-ar pune serios pe gânduri la cât de porniţi sunt suporterii stelişti să dea cu el de pământ de la Steaua. Dacă ar accepta oferta steliştilor,Gigi ar putea primi de la suporterii Stelei 80.000.000 E în mai multe tranşe să zicem, iar diferenţa(120.000.000 E sau 320.000.000 E) ar putea fi folosită o parte pentru a li se da de restul banilor investiţi acţiuni suporterilor stelişti, iar restul pentru investiţii la club, inclusiv transferuri de jucători. Cum s-ar face acest lucru? Simplu! S-ar forma un fel de Comitet(Consiliu) Director la Steaua din suporteri care să aibă un grada de reprezentativitate semnificativ, adică 40.000 la 1 sau 80.000 la 1, ceea ce ar însemna între 25-50 membrii în acest Comitet(Consiliu) Director. Astfel s-ar putea forma, cel puţin în stadiu ,,embrionar”, primul club bazat exclusiv pe voinţa suporterilor: Steaua Bucureşti. Aceasta ar putea fi o variantă viabilă pe viitor.

-

Să trecem acuma să discutăm despre Dinamo Bucureşti. La Dinamo e clar, prima variantă de la Steaua e inaplicabilă, întucât cei de la Dinamo îşi respectă parcă ceva mai mult antrenorii decât Gigi la Steaua.

A doua variantă s-ar putea aplica, cu condiţia ca acel(i) investitor(i) să cumpere un număr de acţiuni de la toţi acţionarii,săaibă controlul total al clubului, care în final să-i(să le) dea posibilitatea să decidă în tot ceea ce ar ţine de politica clubului, mai puţin de a se amesteca în munca antrenorilor, al staffului tehnic al echipei , în general. Această variantă este destul de mică şi ea în momentul de faţă să se întâmple.

A treia variantă ar fi următoarea: suporterii dinamovişti să cotizeze cu o anumită sumă fiecare dintre ei într-un cont deschis (să zicem că sunt 1.000.000 de suporteri), nu atât de mare ca cel de la Steaua, fiindcă ar trebui să cumpere doar acţiunile cuplului Borcea-Copos. Astfel, dac-ar reuşi acest lucru, ar intra şi suporterii dinamovişti în cadrul clubului, ar avea şi ei un Comitet(Consiliu) Director al lor (format tot din vreo 25- 50 de membrii) pe bază de reprezentativitate (20.000 sau 40.000 la 1) şi ar putea lua împreună cu restul acţionarilor decizii pentru binele clubului. Astfel s-ar putea forma, în stadiu ,,embrionar” şi al doilea club bazat (aproape) pe voinţa suporterilor: Dinamo Bucureşti. Această variantă ar putea fi viabilă pe viitor. Valoarea echipei de fotbal Dinamo Bucureşti este, la ora actuală, cam 65.000.000 de euro(brand, infrastructură şi jucători).

-

Să trecem acuma să discutăm despre Rapid Bucureşti. Nici la Rapid nu se poate aplica prima variantă de la Steaua defel, întrucât nimeni din conducerea Rapidului nu manifestă veleităţi de antrenor.

A doua variantă s-ar putea aplica, cu condiţia ca ace(i) investitor(i) să aibă un plan investiţional solid, să ştie de la cine cumpără clubul(de la Copos sau Taher), să ia decizii numai spre binele clubului şi să nu se amestece în treburile staffului tehnic al echipei.

A treia variantă ar fi ca suporterii rapidişti ar fi identică cu cele de la Steaua şi Dinamo care ar implica suporterii. Dacă pe baza banilor investiţi în club ar reuşi să intre şi reprezentanţii suporterilor rapidişti(să zicem că şi ei sunt 1.000.000,iar norma de reprezentativitate să fie 20.000 sau 40.000 la 1), având un Comitet(Consiliu) Director care să colaboreze cu restul acţionarilor din cadrul clubului pentru binele clubului lor. Astfel, s-ar putea forma, cel puţin în stadiu ,,embrionar”şi al treilea club bazat (aproape) exclusiv pe voinţa suporterilor: Rapid Bucureşti. Această variantă ar putea fi viabilă pe viitor. Valoarea echipei de fotbal Rapid Bucureşti este la ora actuală de 50.000.000 de euro(brand, infrastructură şi jucători).

-

La restul echipelor din România această a treia variantă nu cred că s-ar putea aplica, fie fiindcă situaţia nu o reclamă, fie datorită numărului mic de suporteri al acestor echipe, fie şi una şi alta.

-

Ştiind aceste lucruri, vă voi pune o singură întrebare:

Dac-ar trebui să se recurgă la cea de-a treia variantă(soluţie) câţi dintre voi,,s-ar băga”, vorba reclamei, indiferent dacă este stelist, dinamovist sau rapidist? Ar merita făcut acest pas, voi ce credeţi?

Despre ce va fi vorba în acest nou articol? Despre reţinerea pe aeroportul Henri Coandă din Bucureşti a selecţionerului naţionalei de fotbal a României, domnul Victor Piţurcă. După ce a aterizat luni la Bucureşti cu o cursă Viena-Bucureşti, el a fost abordat de doi procurori în civil ai D.N.A.în zona dintre vamă şi benzile de ridicare a bagajelor şi dus la D.N.A., pentru a i se aduce la cunoştinţă învinuirile care i se aduc din cadrul cazului ,,Valiza”.

-

Imediat, s-a auzit pe toate canalele TV din România de reţinerea selecţionerului, această ştire devenind subiectul zilei de ieri, de azi şi din zilele următoare, probabil. ,,Lumea bună a fotbalului românesc”, denumită ,,High-lumpen romanianfootball life” au intrat pe firele telefonice a tuturor canalelor de sport din România ca să-şi exprime sprijinul neţărmurit pentru selecţionerul mult-iubit. Ei au fost, în ordine,Gigi Becali, om renumit pentru cretinismele pe care le debitează cu orice ocazie, apoi verişorii săi,celebrele ,,lipitori” Victor&Giovanni, apoi şeful L.P.F., ex-miliţianul-securistul -scorniceşteanul Dumitru Dragomir, Gică Popescu, câţiva jucători de la naţională, este vorba despre Cosmin Contra şi Paul Codrea, jucători ai căror I.Q-uri. sunt egale cu temperatura la care îngheaţă apa(adică 0),etc.,etc. Cu alte cuvinte, toţi trag în D.N.A., zicând că a făcut un abuz, dar nimeni dintre ce-i care-l apără nu vede nimic rău în ceea ce a făcut Piţurcă sau în ceea ce a făcut el de-a lungul anilor. De ce? Simplu! Fiindcă toţi cei care-l apără acuma pe selecţioner au fost, înainte de a avea bani nişte lumpeni, nişte elemente declasate ale societăţii româneşti, nişte scursuri umane, cu alte cuvinte. Odată ce s-au îmbogăţit, se cred mari şi tari,că asupra lor legea n-are nici o putere. De acord,nici D.N.A. n-are o imagine prea bună, a gafat în multe cazuri grave de corupţie, dar de aici şi până a-i terfeli pe oamenii de la D.N.A. e cale lungă, totuşi.Toţi se temeau de faptul că această ştire va face ocolul pământului. Ei şi? Să facă! În fond, Piţurcă a fost chemat să i se aducă la cunoştinţă învinuirile(faptele) pe care cei de la D.N.A. cred că el le-a făcut: fals în declaraţii şi favorizarea infractorului. Să nu uităm că toţi cei care-l apără pe selecţioner au fost, sunt sau vor mai fi clienţi ai D.N.A. Iar Gică Popescu, acum câţiva ani era într-o postură de-a dreptul jenantă, refuza să achite statului un impozit de 400.000 de dolari, fiind obligat, efectiv s-o facă! Ăştia-s oamenii emblematici ai fotbalului românesc de azi, nu dau doi bani pe lege, dar când e vorba de a cere ceva de la statul pe care-l dispreţuiesc şi legile sale, nu se dau în lături de la nimic! Concret. Oficialii F.R.F. au cerut guvernului Tăriceanu bani pentru a se construi un modern stadion de fotbal în locul vechiului stadion ,,Naţional”. Au primit banii? Da, i-au primit şi o să-i primească pe restul! Cum răspund aceşti lumpeni când e vorba însă să dea socoteală statului pentru faptele lor din domeniul fotbalului? Denigrând statul şi legile sale! Pentru ei (ca dealtfel şi pentru alţii) statul nu este decât o vacă de muls de la ,,ugerul” ei bani fără noimă şi cam atât. Cine trebuie să investească-n modernizarea stadioanelor, în oraşele unde nu-s oameni de afaceri puternici, cu bani? Statul, evident, prin intermediul primăriilor şi/sau ale consiliilor judeţene! Cine trebuie să susţină financiar echipele slabe din acest punct de vedere, unde nu se-nghesuie investitorii ? Statul, evident prin aceleaşi instituţii enumerate anterior. Ce vreau să spun cu asta? Că tipii aştia ar trebui să facă gura mai mică şi să dea sonorul la minim, deoarece sunt mulţi dintre ei compromişi sub toate aspecte. Iar statul să nu mai ajute cu bani lumea fotbalului, s-a furat destul după 1990 în acest domeniu, neplătindu-se sume mari(impozite) la bugetul de stat din sumele de transfer ale jucătorilor români afară, ar trebui ca mulţi dintre aceşti lumpeni să ajungă-n închisoare, iar averea lor să fie confiscată, parţial sau integral.

-

Ştiind aceste lucruri, vă pun două întrebări:

-

1.) Vi se pare corectă susţinerea de care se bucură Piţurcă în acest caz din partea acestor oameni, este ea morală?

-

2.) Voi ce credeţi, ar trebui sau nu să ajute statul lumea fotbalului actual?

Aceasta se vrea a fi o satiră la adresa prostiei şi nemerniciei conducătorilor fotbalului românesc, deci orice asemănare cu persoane din realitate nu este deloc întâmplătoare!

Astăzi voi aborda scandalul, vechi, ce-i drept, dintre Dumitru Dragomir şi cei doi tineri din ,,garda nouă” din cadrul F.R.F., este vorba despre Ionuţ Lupescu, director în cadrul F.R.F. şi Florin Prunea, directorul de relaţii internaţionale din cadrul F.R.F. Scandalul l-a ,,aprins” preşedintele L.P.F., domnul Dumitru Dragomir, care a susţinut că în cantonamentul echipei naţionale de fotbal a României s-au adus femei, pentru ca tricolorii să se ,,distreze” cu ele. Primul personaj incriminat în toată această poveste este Florin Prunea, ,,peştele”(adică codoşul) naţionalei de fotbal a României (vezi foto stânga sus).

Al doilea personaj, care este pe post de dădacă a tricolorilor, este Dumitru Dragomir, preşedintele L.P.F.,omul care a patronat, de-a lungul anilor, toate mârşăviile ordinare din Liga I, omul care şi-a bătut joc de fotbalul românesc, alături de alţi nenorociţi ordinari, el este cel care, în acest scandal, îşi arogă dreptul de a-i judeca pe alţii, el, ,,nepătatul” fotbalului românesc. Ei bine, din această cauză, jucătorii echipei naţionale (unii dintre ei) erau nemulţumiţi datorită faptului că el obişnuia să-i spioneze, mai mereu,ca o,,mămică”grijulie ce era, poreclindu-l ,,guvernanta Dumitru Doubtfire”(vezi foto stânga jos). Aşa că jucătorii s-au gândit să i-o plătească, adică să-l facă de ruşine, de să nu-i uite toată viaţa. Planul era următorul: un număr de jucători ai naţionalei urmau să se întâlnească a doua zi în camera unuia dintre ei, ca să încingă o partidă de rummy. Dragomir, în ,,inspecţia” pe care ar fi făcut- o a doua zi, ar fi ajuns şi la camera lor, ar fi avut un schimb dur de replici, în urma căruia nea Mitică ar fi ieşit destul de ,,şifonat”.

Ei bine, de a doua zi, planul a fost pus în aplicare. Iată ce s-a-ntâmplat de fapt, înaintea meciului cu Olanda: jucătorii, s-au întâlnit în camera a altor doi jucători(era o cameră double, nu single!) şi au început să joace o partidă de rummy. Patru jucători erau la masă, iar alţi patru jucători chibiţau de pe margine.

Nea Mitică, patronul de la S.C.,,Ochiul şi Timpanul” S.R.L., după ce a trecut,,în revistă” cam toate camerele, a ajuns şi la camera cu pricina. Ajuns acolo, auzi larmă mare,semn că partida de rummy era-n toi. După ce s-a uitat pe gaura cheii şi a văzut că băieţii jucau rummy, bătu la uşă, întrebând:,,–Băieţi,îmi daţi voie şi mie să intru?” Jucătorii, auzindu-l,îi ziseră:,,–Sigur că da, intră, nea Mitică!” Intrând, zise:,,–Văd că partida-i în toi. Care-i mai bun, băieţi?”,,–Nu ştim, că e prima partidă şi n-am terminat-o încă.” I-a văzut şi pe cei care chibiţau de pe margine şi-i întrebă:,,Şi voi ce faceţi pe-aicea, pierdeţi vremea?”Iritat, unul dintre ei îi răspunse, deşi se vedea că încearcă să se stăpânească evident:,,–Păi de când am venit în Elveţia noi ăştia patru tot am pierdut vremea, că nea Piţi a uitat de noi, nu ne-a băgat în nici un meci, am vorbit doar pe mess zilnic cu cei de acasă, am făcut antrenamente cu restul băieţilor şi nişte şedinţe de shopping. Atât!” Mitică simţi un eventual pericol din vocea lui şi-i zise calm:,,–Ei lasă, nu mai fi şi tu nervos! Poate că pe trei dintre voi vă bagă Piţi în meciul cu Olanda, poate chiar titulari, iar al patrulea poate intra ca rezervă!”,,–Noi am discutat deja cu Piţi,ni s-a spus că nu, dacă nu, asta este, vom trimite ilustrate acasă cu frumoasa Elveţie, ce să-i faci? Nu ne-a dat nici o şansă ,,Satana” să arătăm ce putem la acest Euro 2008, pricepi, nea Mitică?” îi răspunse acelaşi jucător.,,Pricep”, zise el. Tocmai dădea să plece, spunând ,,–Distracţie plăcută,băieţi!” când un alt jucător îşi băgă capul pe uşă, zicându-le celor din cameră, de faţă cu Dragomir, cifrat:,,–Haideţi să vedeţi ce ,,exponat” v-am adus afară!”(şi partea asta făcea parte din plan).Tipul care-i răspunse la întrebările lui Dragomir anterior ieşi rapid afară. ,,Exponatul” era o blondă, suedeză, de vreo 20-22 de ani, avea vreo 1,78 m., corp de Miss World, ochi albaştrii, ce mai genul de femeie după care bărbaţii îşi scrântesc gâtul tot uitându-se după ea. Dragomir după el. Când văzu ce era pe hol înţelese dintr-o dată şi zise:,,–Ruşine, ruşine să vă fie!Aţi transformat cantonamentul echipei naţionale într-un bordel veritabil! Câte femei aţi adus?”,,–Patru, pentru noi, cei care chibiţăm la jocul de rummy”îi zise jucătorul. ,,–Toate-s ca asta de faine?”îl întrebă jucătorul-chibiţ pe jucătorul care aduse suedeza.,,–Da, răspunse jucătorul care aduse suedeza pe hol. Mai sunt două olandeze şi o nemţoaică, toate trăznet!”.Mitică amuţise efectiv, de uluit ce era! Profitând de acest lucru, jucătorul-chibiţ îi zise lui nea Mitică:,,–Vezi că eu şi unul dintre colegii mei suntem ,,diurni”, adică o s-o facem imediat, iar ceilalţi doi colegi sunt ,,nocturni”!Să nu te pună dracu’ să ne spionezi sau să ne torni cum ştii tu, c-o să te ia naiba, aşa să ştii! O să te batem de o să te desfigurăm, pricepe odată!” Mitică era nervos, vena jugulară şi cea carotidă i se umflaseră, încă puţin şi putea crăpa pe loc, datorită tensiunii. Mai zise doar:,,–Neruşinaţilor! Domnul Mircea Sandu ştie ce faceţi voi, Lupescu şi Prunea stiu asta?”,,–Fii liniştit, nea Mitică, avem aprobare de la Sfânta Treime de la F.R.F.!” îi răspunse jucătorul, după care hohoti de râs.Mai apăru înc-o blondă, o olandeză şi înc-un băiat vajnic din camera unde se disputa partida de rummy şi astfel cele două cupluri merseră să se distreze în camerele lor. Mitică a rămas cu jucătorul care le-a adus pe fete care-i zise:,,–Nea Mitică, nu fi supărat, dacă vrei, îţi aduc şi matale una potrivită pentru vîrsta matale, una de 100-100 şi ceva de kile, Miss Off-Road cu tracţiune integrală, 4X4!”,,–Îţi baţi joc de mine? Mă crezi vreun curvar, cumva, să-mi bagi mie una de-astea pe gât?”. Zicând acestea, Mitică plecă si se-ndreptă spre camera single unde stătea ,,Naşul”, Mircea Sandu adică.

-

Intră-n camera Naşului, după ce i se dădu acceptul să intre, urlând:,,–Cantonamentul echipei naţionale a ajuns o Sodomă, o Gomoră!”

,,–Dar ce s-a-ntâmplat, Mitică, de eşti aşa supărat?” îl întrebă Naşul. Atunci Mitică-i povesti toată tărăşenia pe care v-am descris-o mai sus. Evident, de frica ameninţărilor jucătorilor, nu dădu nici un nume. La urmă-l întrebă pe Naşul:,,–Jucătorii au spus că tu, împreună cu Lupescu şi Prunea le-aţi dat voie să facă aşa ceva! E adevărat?”,,–Evident, iar tu nu-ţi băga nasul unde nu-ţi fierbe oala, Mitică!”,,–Cuuum?Ai dat voie să se transforme-n bordel cantonamentul naţionalei?”,,–Stai jos să discutăm ca oamenii,ok?” îi spuse Naşul Sandu. Sandu începu să-i explice că acei jucători sunt nemulţumiţi de ,,tratamentul” la care i-a supus Piţurcă de când au venit la Euro 2008, aşa că le-a dat o ,,mână de ajutor” ca să-şi ,,elibereze” din ,,energia negativă” pe care o aveau ei. Auzind astea, Dragomir zise:,,–Deci de-ăsta mi-eşti Mirceo! Acuma ţi-ai dat arama pe faţă cu mine! Ei bine, am să plec în ţară şi am să fac tămbălău mare pe chestia asta care s-a-ntâmplat aici!” Sandu, care înainte să intre Dragomir la el era ocupat cu nişte hârtii pe care le studia cu nesaţ, îi zise, atacând:,,–Tu mă ameninţi pe mine, Mitică?Ai uitat că eu te-am băgat în F.R.F. şi am tras nişte sfori ca să devii vicepreşedinte la F.R.F.? La conducerea L.P.F.cine te-a ajutat să ajungi, dacă nu eu? Dacă nu eram eu, acuma ai fi fost la săpat şanţuri în Bucureşti,Cap-de- Fier, ai uitat asta? Cutează să mă pârăşti şi ai să vezi imediat consecinţele, când revin eu în ţară!” Dragomir se mai calmă un pic şi zise:

,,–Aşa este, ai avut dreptate în tot ce mi-ai spus, dacă nu intram în structurile F.R.F. şi L.P.F. acum aş fi fost un biet muncitor necalificat, care aş fi săpat şanţuri în Bucureşti, aş fi dat cu sapa, cu lopata, cu târnăcopul şi cu pickhamerul ca să câştig nişte bani şi eu,dar să ştii că n-am capul de fier, Mircea!”

-

,,–Dovedeşte că n-ai capul de fier! Dacă-ţi dai seama de consecinţe şi este un tip deştept, atunci vei proceda aşa cum cred eu, altfel va fi rău pentru tine,Mitică!”

Mitică ieşi din cameră, spuse un ,,–Da!”mormăit, merse în camera sa, îşi luă bagajele, îşi căută consoarta, îi spuse doar atât,,–Plecăm!” şi dus a fost. Asta s-a petrecut, în Elveţia, oameni buni! Cum ajunse-n ţară, merse pe la toate ziarele, televiziunile şi radiourile şi spuse ce şi cum s-a-ntâmplat pe acolo. Naşu’ Sandu află ce a făcut Dragomir, iar când a venit în ţară după Euro 2008, el, împreună cu Lupescu şi Prunea au trecut la atac împotriva lui Dragomir, trecând ca tancul peste el.

-

Ştiind aceste lucruri, vă pun o singură întrebare:

-

1.) Ţinând cont de relaţiile dintre Mircea Sandu şi Dumitru Dragomir, care dintre cei doi credeţi că-l va doborî primul pe celălalt, Sandu pe Dragomir, Dragomir pe Sandu, sau se vor prăbuşi în acelaşi timp amândoi?

Astăzi voi vorbi despre aşa-zisa ,,invazie” de jucători străini în România, invazie care ar pune în pericol, pasămite, ,,pâinea” ,,celebrilor” jucători români de fotbal, jucători pe care atunci când îi vezi evoluând fie la echipa naţională de fotbal a României, fie la echipele lor de club din România, parcă vezi o adunătură de iepuri fricoşi care fug la un foc de-al vânătorului îndreptat spre ei. Mulţi oameni de fotbal, spun, sus şi tare, că avem în ţară jucători mult mai buni decât aceşti străini care vin de-afară. Curios, dar eu nu ştiu să avem prin campionatul României asemenea ,,somităţi” , fiindcă dacă aveam asemenea celebrităţi, primii care aflau de ele, după români, erau străinii care i-ar fi momit, imediat, pe bani frumoşi cu ajutorul ,,fraţilor-lipitori” Becali, în campionatele lor puternice din Vest.

-

În schimb, atunci când sunt aduşi jucători străini în România, lumea fotbalului românesc, compusă toată numai din ,,oameni cu greutate” din fotbalul românesc spun categoric că sunt jucători de mâna a a doua sau a treia. Nu vreau să fiu înţeles greşit: există,,petarde” atât printre fotbaliştii români, cât şi printre cei străini. Contează însă raportul dintre jucătorii români valoroşi şi cei nevaloroşi, cât şi raportul dintre jucătorii străini valoroşi şi cei nevaloroşi. Când s-a adus vorba la nivel european despre această problemă stringentă, şi anume procentul din ce în ce mai mare al străinilor care vin în campionatele din Europa, îndeosebi în cele din Vest, Mircea Sandu, preşedintele F.R.F., membru în Comitetul Executiv al U.E.F.A., a declarat la U.E.F.A. că-n România procentul străinilor este undeva în jurul cifrei de 50%! La câteva zile distanţă, în conferinţa de presă pe care au suţinut-o oficialii federali, la care au particpat printre alţii, alături de Mircea Sandu şi ,,garda sa pretoriană” din F.R.F., adică directorul F.R.F., Ionuţ Lupescu şi directorul de relaţii internaţionale, Florin Prunea şi care avea ca temă scandalul ,,Dragomir-echipa naţională”, printre alte lucruri spuse acolo, fără nici o legătură cu tema dezbătută, a fost şi cel al numărului străinilor din România, el recunoscând că procentul străinilor aflaţi în România este de doar 20%, douăzeci şi ceva%! Deci, cu alte cuvinte, şi-a contrazis propria sa minciună public!

-

Când au adus jucători străini şi de valoare cei de la C.F.R.Cluj, au început toţi oamenii din fotbal să le conteste valoarea, iar pe urmă, când au câştigat titlul în România să se lamenteze, ei şi diverşi ,,comentatori sportivi” ca nişte babe zicând: ,, Vă daţi seama de nivelul campionatului românesc de fotbal, dacă o echipă formată din străini de mâna a doua a câştigat titlul de campioană a României?” Pentru ca după meciul memorabil făcut de C.F.R.Cluj la Roma, când au învins pe A.S.Roma cu 2-1, mulţi oameni din fotbalul românesc să-şi schimbe opinia şi să se gândească la niscaiva,,naturalizări” pentru echipa naţională a României, îndeosebi la argentinianul Juan Culio. Ca să vezi ce mic îi pasul de la străin ,,second-hand” la cel de vedetă peste noapte!

-

După modelul C.F.R.Cluj şi echipele din Bucureşti au început să bage adânc mâna-n buzunar, şi de unde clamau mai demult, unii că vor echipe formate doar din jucători români, acuma şi-au schimbat optica cu 180 de grade(vezi cazul lui Gigi Becali). De fapt, toate echipele care ne reprezintă actualmente în Europa au, mai mult sau mai puţin, jucători străini! În funcţie de valoarea şi numărul jucătorilor străini dintr-o echipă ne vom putea face pe viitor o impresie despre ce performanţe va face acea echipă în cupele europene. Aş vrea ca pe viitor, să văd o competiţie adevărată între jucătorii străini şi cei autohtoni, să mă lămuresc care sunt, într-adevăr, mai buni, cu adevărat, beneficiind de şanse egale.

-

Ştiind aceste lucruri, vă pun două întrebări:

1.) Credeţi că jucătorii români trebuie,,protejaţi”(avantajaţi) în ,,disputa” lor cu cei străini ?

-

2.) Cam până la ce număr de jucători străini credeţi că trebuie permis accesul pe piaţa fotbalistică în România, în procente?

O mică adăugare: voi posta acuma etapa cu meciurile de Intern-Extern-Bonus.

-

Buletin intern :

1. Gloria Bistriţa - Dinamo Bucureşti

2. Poli Iaşi - F.C. Timisoara

3. CFR Cluj - Steaua Bucureşti

4. U. Craiova – F.C. Braşov

5. F.C.Vaslui - Unirea Urziceni

6. Farul Constanţa - Oţelul Galaţi

7. Gloria Buzău - Pandurii Târgu-Jiu

8. C.S. Otopeni - Gaz Metan Mediaş

9. Rapid Bucureşti - F.C.Arges Piteşti

-

Buletin externe 26-28 septembrie:

1. Everton – Liverpool

2. Bordeaux – Saint-Etienne

3. Borussia Dortmund – Stuttgart

4. Milan - Inter

5. Benfica Lisabona – Sporting Lisabona

6. Valencia- Deportivo La Coruna

7. Atletico Madrid – FC Sevilla

8. Betis Sevilla – Real Madrid

9. Espanyol Barcelona- F.C.Barcelona

-

Buletin bonus:

1. Fiorentina - Steaua

2. C.F.R. Cluj - Chelsea

3. Unirea Urziceni - Hamburg

4. Vaslui - Slavia Praga

5. Partizan Belgrad – Poli Timisoara

6. Rapid – Wolfsburg

7. Dinamo - NEC

MULT NOROC ŞI INSPIRAŢIE TUTUROR PARTICIPANŢILOR!

În articolul de azi, voi vorbi despre ceea ce se întâmplă la ora actuală în fotbalul românesc atât cu echipele naţionale de fotbal, cât şi situaţia care este la ora actuală în cele două foruri conducătoare ale fotbalului românesc, ca dealtfel şi relaţiile dintre conducerile celor două foruri conducătoare.

-

După cum ştiţi, naţionala de seniori a României a început campania pentru preliminariile C.M. Africa de Sud 2010 cu o înfrângere grea, 0-3 acasă cu Lituania, la Cluj, urmată apoi de un chinuit 1-0 în deplasare la Torshavn cu Insulele Feroe. Echipa de tineret a României, a pierdut la rândul ei calificarea la Euro 2009, rezervat echipelor de tineret U-21 după un ruşinos 0-3 pe teren propriu la Iaşi. Înainte de aceste meciuri internaţionale la nivel de prime reprezentative, în fotbalul românesc era în toi scandalul,,Timişoara”, scandal care a pornit de la faptul că F.I.F.A. a somat F.R.F. să depuncteze F.C.Timişoara, deoarece aceasta nu ar fi avut însemnele şi culorile clubului schimbate. Dacă F.R.F. n-ar fi purces la sancţionarea echipei din Timişoara, atunci F.R.F. ar fi riscat ca toate loturile naţionale de fotbal să fi fost excluse din competiţiile rezervate vârstei lor, ca dealtfel şi toate echipele româneşti din cupele europene, lucru care ar fi dus rapid fotbalul românesc în colaps. Această sancţiune venea ca o ,,mănuşă” federalilor de la Bucureşti, care sub pretextul respectării deciziei F.I.F.A., îi dădea şi nişte lovituri foarte dure lui Iancu, pentru certurile din trecut ale acestuia cu cei din F.R.F.

-