Am citit azi in Gazeta Sporturilor un interviu cu Cosmin Contra, fundasul dreapta al nationalei noastre. As vrea sa citez cateva din declaratiile sale, imi voi exprima parerea despre ele si apoi va voi ruga si pe voi s-o faceti.

1. – Hai să înţelegem o dată pen �tru totdeauna că România nu are forţa ofensivă a Olandei, a Spa �niei, a Portugaliei! Am evoluat de �fen �siv fiindcă avem o echipă construită pe profil defensiv, iar la acest capitol ne-am numărat prin �tre cei mai buni de la Euro. Sigur, tre �buia să ieşim la joc în spe �cial după pauză, să forţăm golul, dar cu cine?! Ai jucătorii necesari spre a ataca?! N-am fost pregătiţi pentru asta!

Ba da domnule Contra, jucatori necesari pt. a ataca exista, o parte au fost selectionati, o parte nu. Pot sa-ti aduc aminte un 3-0 cu Rusia (echipa calificata in sferturi), o victorie cu Turcia (alta echipa calificata in sferturi, nu mai retin exact scorul cu care am batut), un 4-0 cu Muntenegru. Meciuri recente in care am atacat si am inscris. Ok, nu erau echipe de nivelul celor din grupa noastra de la Euro, dar in respectivele meciuri am aratat ca putem ataca daca vrem.

2. – Senzaţia din afară a fost că în �tîlneam o echipă olandeză per �mi �sivă, in �vi �tîn �du-ne să în �vin �gem. S-a simţit la fel şi pe te �ren?
– Dacă sugeraţi, de exemplu, că Robben a ratat intenţionat, in �trăm la zona de chibiţeală! Lobby i-a închis unghiul şi i-a pa �rat şutul. Din contră, am simţit un pressing ucigător din partea lor.  Păi, Rob �ben venea permanent du �pă mi �ne, nu puteam nici să ră �suflu fără să-l am în apropiere!, şi alerga de mînca pămîntul. Astea cu Olan �da cea cuminte sînt po �veşti!

Poate ca intr-adevar olandezii au jucat mai determinati decat am crezut noi, dar in nici un caz nu erau imposibil de batut. Doar ca pt. asta, trebuie sa ataci, sa tragi la poarta domnule Contra. Spuneti ca Robben venea permanent dupa dumneavoastra.Dar dumneavoastra unde erati la actiunile sale periculoase ? Un jucator ofensiv ca Robben v-a blocat ? Nu stiu daca e de bine…

3. Declaratia zilei, dupa parerea mea:

– N-a fost frustrant şi pentru voi să-l vedeţi inclusiv pe Mutu blocat în carapacea ultra �de �fen �sivei, incapabil să-şi etaleze scli �pirile din careul advers?
– Într-adevăr, poate n-a fost susţinut suficient, n-am avut în �drăzneala de a-l pune în valoare pe Adi şi n-am crezut că putem face lucruri şi mai mari decît re �mizele cu Franţa şi Italia. Dar aţi fi preferat oare să ieşim la atac aşa cum ne permiteau puterile, să ne des �chi �dem şi să ne întoarcem acasă cu coada între picioare după ce o luam cu 3-0, 4-0?! Nu cred!

Ba da! Asta am fi vrut! O nationala care lupta, care incearca macar sa atace, o nationala care trage la poarta. Rusia, echipa pe care noi am umilit-o la Bucuresti, a atacat in toate cele 4 meciuri de pana acum la Euro. In primul a luat 4 goluri, a marcat unul, dar a atacat in acel meci mai mult decat noi in 3 meciuri. De ce ? Ca sa faci performanta trebuie sa joci fotbal, nu sa te multumesti doar sa distrugi ce creeaza adversarul si sa te rogi la Dumnezeu pt. un gol din corner al lui Goian sau o executie de geniu a lui Mutu. Nu ajunge! Spui ca am avut adversari puternici. Ca nume, da! Ce a aratat Franta in meciul cu noi ? Nimic! Ne-am umflat in pene ca am facut egal cu ei. Daca se forta putin in atac ii bateam fara probleme. Macar la pauza se putea schimba ceva, cand cu totii am vazut ca Franta nu e cu nimic peste noi. Dar…”pt. baieti era foarte important moralul”. Parca ne-am fi dus cu niste pusti de 16 ani la Euro…

4. Contra developează parcursul “naţionalei” la Euro şi prin traseul jenant al campioanei continentale en-titre: “Uita �ţi-vă un pic şi la Grecia, care a jucat mai degrabă handbal decît fotbal! N-au luat nici un punct într-o grupă mai simplă decît a noastră, au dat tot un gol, prin Charisteas (foto), în ultimul joc, cu Spania, care nu i-a lăsat să iasă mai departe de douăzeci de metri de poarta lor. Parcă i-a ţinut pe semicerc! Acolo eşec!”.

O comparatie mai patetica decat aceasta nu putea exista. In primul rand, Grecia a jucat mai ofensiv decat noi, “brazilienii Europei”. Grecia! In al doilea rand, ceea ce face Contra prin aceasta comparatie este de ilustreze mentalitatea de rahat (scuzati limbajul) a poporului roman in general. Noi intotdeauna trebuie sa ne multumim cu putin si ne comparam cu cei mai slabi. Adica, daca Grecia n-a putut, noi de ce am putea ? Dar daca Turcia, Croatia sau Rusia au putut, noi de ce n-am putea, domnule Contra ? Cu ce suntem sub aceste echipe ?

Voi incheia cu o mica povestioara din copilaria mea. Luam un 6 sau un 7 la vreo lucrare la scoala. Veneam acasa, ma intalneam cu tata. Iata dialogul ce urma:

“Tata: Cat ai luat la lucrare ?

Eu: 7.

Tata: De ce doar atat ?

Eu: a fost foarte greu, majoritatea au luat 5 sau chiar au picat.

Tata: Dar 8, 9 sau 10 a luat cineva ?

Eu: Aaaa…da…:D

Tata: Aha, deci se putea lua si nota mare daca invatai cum trebuie.”

Nu cred ca trebuie sa mai explic ce invatatura trebuie trasa din acest dialog. In concluzie, domnule Contra, prefer o nationala de barbati adevarati (chiar daca nu sunt neaparat fotbalisti de clasa), in locul uneia formata din niste tipi care se multumesc cu faptul ca nu sunt chiar cei mai prosti din curtea scolii. De ce ? Pentru ca ne-am creat de-a lungul timpului iluzia ca de la fotbalistii selectionati in nationala noastra ne putem astepta sa depaseasca conditia romanului de rand si a mentalitatii sale paguboase, care e extrem de multumit cand nu e ultimul si f. rar incearca sa fie primul. Oare ne-am inselat ?

This entry was posted on Friday, June 20th, 2008 at 10:15 am and is filed under Nationala. You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.