Orgoliul, hotararea, determinarea si dorinta de revansa ar trebui sa fie, de fiecare data, ingredientele unui derby Steaua - Dinamo.
Din pacate, dupa cele 90 de minute de aseara, ca si in ultimii ani, dezamagirea le-a acoperit in totalitate.

.

Poate ca miza este prea mare, poate ca orgoliile puse in joc stopeaza spectacolul fotbalistic, poate ca dorinta de a castiga este mult prea mare in comparatie cu cea de a arata de ce un asemenea meci este numit adevaratul derby al fotbalului romanesc. Insa, cu siguranta, o partida intre echipa ros-albastra si cea alb-rosie, se ghideaza dupa celebra vorba: “Scopul scuza mijloacele”

.

Voiam cu totii sa vedem spectacol, goluri multe, faze incendiare. Am vazut, insa, cu totul altceva. Incursiunile in mare viteza au fost inlocuite de pasele lente, contraatacurile erau stopate nu de adversar, ci de stangaciile aceluiasi jucator care lua faza pe cont propriu. Numele fotbalistilor au ramas doar pe tricouri, iar unul singur a avut onoarea sa se vada si pe tabela, Gabi Tamas.

.

Atmosfera din tribune nu a potentiat un joc pe masura. Ne aflam in situatia in care adevaratul derby era jucat de suporteri, iar cei 22 de jucatori din teren erau doar simpli spectatori. Si asta pentru ca doar cine traieste la maxim o astfel de rivalitate stie cu adevarat ce inseamna un meci Steaua - Dinamo.

.

Jucatorii vin si pleaca, azi sunt stelisti de mici , iar maine pot fi dinamovisti, si invers. Dar ei, cei care sunt trup si suflet pentru culori, vor ramane mereu fideli unei singure echipa.

.

Iar daca stam bine sa ne gandim, poate ca acesta este principalul motiv pentru care Steaua-Dinamo nu s-a ridicat la nivelul pe care il asteptam cu totii: fotbalistii nu vor fi niciodata la fel de patimasi ca suporterii.

Marele derby Steaua-Dinamo, si singurul din fotbalul romanesc, asa cum este numit de majoritatea microbistilor, a fost, oare pentru a cata oara in ultimii ani ?!, din nou sub nivelul asteptarilor. Oboseala si-a spus cuvantul, iar fotbalistii celor doua echipe au driblat cu nonsalanta spectacolul fotbalistic.

Stelistii oscileaza de la meci la meci, surprinzandu-ne cand cu meciuri bune, cand cu meciuri mai putin bune, iar dinamovistii par a fi prins elan in urma succesului cu CFR Cluj si calificarii miraculoase in grupele Europa League.

.

A fost derby pe hartie si in tribuna, unde, poate pentru prima oara in istoria celor doua echipe, fanii stelisti au aplaudat galeria cainilor pentru un banner afisat in numele unui suporter stelist decedat recent. Incurajarile la adresa favoritilor nu au incetat sa se auda pe parcursul celor 90 de minute, atat stelistii cat si dinamovistii ridicandu-se la nivelul asteptat de majoritatea microbistilor. In teren, insa, specatcolul a fost anihilat cu desavarsire, importanta partidei spunandu-si cuvantul.

.

S-a jucat pe contre si mai mult la mijlocul terenului, iar cainii au muscat cand au avut ocazia. Tamas a profitat de nesiguranta apararii steliste, altadata punctul forte al trupei din Ghencea, si a marcat golul de 6 puncte pentru echipa sa.

Dinamovistii par a se indrepta pe un drum din ce in ce mai bun, avand la activ trei victorii consecutive in meciuri de mare importanta, si isi intaresc sansele la titlul din acest sezon.Fotbalul spectacol inca nu si-a facut aparitia, dar cum scopul scuza mijloacele, “cainii” lui Bonetti viseaza din nou la titlul de “spartani”

De partea cealalta, stelistii sufera un esec usturator in fata celor mai mari rivali, demonstrand inca o data in debutul acestui sezon ca in meciurile cu miza victoriile intarzie sa apara.

.

“La pomul lăudat să nu te duci cu sacul” e vorba cu care am crescut cu toţii de mici. Dar ce se întâmplă cu cei nelăudaţi?

Eşti tratat cu o indiferenţă usturătoare şi băgat cu uşurinţă în categoria “…şi alţii”. Eşti privit mai ceva ca un rebut şi te doare. Lumea e rea, mai ales în România, dar ai răbdare. Ai avut un an de zile şi continui să o faci. Încrederea în propriile forţe stă mai presus de orice, iar gura lumii te lasă indiferent. Ştii ce poţi şi ce vrei.

Intri pe finaluri de meci, dar aduci victorii. Nu s-au dat milioane pe tine, dar eşti golgheter. Nu te caută ziariştii ca să pozezi sexy, f ete nu roiesc în jurul tău şi nici nu eşti considerat vedeta echipei.

Nu-ţi pasă, ştii că eşti fotbalist şi atât. Pentru Steaua, ai devenit mai mult decât un simplu grec ce a poposit în Ghencea liber de contract. Ai venit pe uşa din spate, iar acum ţi se deschid porţile principale.

Continui să stai în umbra în afara terenului, dar pe gazon reflectoarele te iau la ţintă. Tu, grecul Kapetanos, ai devenit din cerşetor prinţ. Înainte cerşeai o şansă, câteva minute. Acum eşti prinţ, acum alţii cerşesc de la tine.