Dupã ce echipa României a remizat în faţa campionilor mondiali en titre, ochii au fost aţintiţi cãtre cealaltã partidã din grupa C, Franţa – Olanda.Olanda a devenit astfel echipa cu cei mai mulţi susţinãtori, lor alãturându-se şi românii, dar şi surpriza grupei.

În aceastã searã elevii lui Van Basten şi-au respectat blazonul şi au mãturat pur şi simplu cu echipa din cizmã. Au demonstrat cã meciul bun facut contra azzurilor n-a fost unul întamplator. Nu numai jucãtorii au avut ceva de demonstrate, ci şi antrenorul. El a vrut sã arate cã se poate şi cã acele acuze din preliminarii nu le merita. Franţa are un start bun de reprizã, dar Ribery nu confirmã, fundaşii Olandei nu-i permit acest lucru. Pe contraatac “Portocala Mecanicã” pune în pericol poarta lui Coupet, dar mingea este trimisã în corner.

Minutul 9, fazã fixã şi cu un Dirk Kuyt la locul potrivit Olanda deschide scorul.Franţa se vedea astfel condusã, iar elevii lui Van Basten confirmau astfel forma excelentã prin care trec. A urmat un asediu la poarta francezilor. Rând pe rând Sneijder, Van Nistelrooy şi Kuyt au încercat poarta adversarilor, dar nimic notabil pe tabelã. Zece minute în care olandezii şi-au facut de cap cu elevii lui Domenenech.In minutul 23 Franţa are şi ea o acţiune notabilã, dar şutul lui Govou este respins cu piciorul de experimentatul Van der Saar.

Olanda pune iar stãpanire pe joc, dar lasã anumite gãuri descoperite în apãrare, de acest lucru profitând Malouda, Govou şi Ribery însã fãrã a modifica scorul de pe tabelã.

Prima reprizã se terminã, iar olandezii sunt calificaţi matematic în sferturi, dupã o reprizã care le-a aparţinut în totalitate.

Reveniţi de la cabine, cu forţe proaspete, jucãtorii fiecãrei echipe au încercat sa-şi recompenseze suporterii prin spectacol. Van Basten a facut probabil cele mai inspirate mutãri introducându-i pe Robben şi Van Persie, jucãtori ce aveau sã dezlantuiascã “Portocala mecanicã” în minutul 59. Dupa o acţiune impecabilã a lui Arjen Robben pe partea stângã şi o centrare pe mãsurã, Van Persie duce scorul la 2-0 printr-o lovitura de cap. Domenenech mutã şi el, îl introduce pe Gomis în locul lui Malouda, dar, la fel ca în meciul cu tricolorii, acesta n-a rupt gura târgului.Pe contraatac Arjen Roben îşi aratã încã odatã clasa de mare jucãtor, dupã o pãtrundere prin mijlocul apãrãrii, dar Gregory Coupet este la post şi reţine şutul acestuia.

Mai erau douãzeci de minute de joc, iar Franţa a început sã mişte ceva mai mult.În minutul 71, Henry iese şi el la rampã şi îl învinge cu o execuţie de mare fineţe pe Van der Saar. Pareau cã lucrurile se vor schima în bine pentru echipa din hexagon, dar numai dupã un minut, acelaşi Arjen Robben îl executã pe Coupet cu un şut imparabil, spulberând orice speranţã a jucãtorilor francezi!Era 3-1 şi Franţa avea aceeaşi soarta ca a Italiei. Nimic nu le-a ieşit, chiar dacã au continuat sã atace.

În minutul 90, Wesley Sneijder aruncã o ultimã portocalã în adversari, îngenunchindu-i şi la propriu şi la figurat, înscriind pentru scorul de 4-1.

Un scor usturãtor care stabileşte astfel prima echipã ce accede în sferturi din grupa C, dar şi un rezultat ce o menţine pe Romania, ca favoritã, în cursa pentru prinderea biletelor din urmãtoarea fazã.

Anglia, o forţã în fotbalul european a fost lãsatã acasã de o echipã ambiţioasã precum cea a croaţilor. Nu ştiu câţi se aşteptau, dar pe Wembley, marea favoritã a fost învinsã cu scorul de 3-2 şi astfel au pierdut biletele cãtre EURO 2008.

O surprizã, aşa au catalogat mulţi rãmânerea Angliei pe dinafarã.

O altã suprizã, de data aceasta
la EURO, a fost înfrângerea Italiei în faţa “portocalei mecanice” cu un scor destul de usturãtor, 3-0.

Un rezultat surprinzãtor a fost şi cel din meciul România – Franţa, 0-0.

Douã echipe ce plecau din start ca favorite s-au impiedicat de ambiţia celorlalte douã.

Mâine se disputã alte douã partide din cadrul aceleiaşi grupe, care ar face cât de cât luminã şi anume: Italia – România respectiv
Olanda – Franţa.

Italienii au doar un singur obiectiv-victoria, daca nu riscã sã pãrãseascã aceastã competiţie mai degraba decat şi-au fi imaginat, ceea ce ar fi un lucru destul de dezastruos pentru formaţia antrenatã de Roberto Donadoni.

Statistica este de partea azzurilor cu 11 victorii, 2 egaluri şi 2 înfrângeri, dar forma prin care trec jucãtorii nu este una tocmai bunã.

Românii sunt precauţi, declaraţiile lor confirmã acest lucru. Nu uitã cã vor avea în faţa campioana mondialã en titre, dar nici nu se declarã învinşi.

Acest meci va fi asemenea unei bãtãlii, n-o spunem noi o spun jucãtorii. Ei vãd acest meci ca pe o semifinalã. Cine câştigã rãmâne în cursã, cine nu işi poate face bagajele.

De partea tricolorilor este ambiţia, iar de partea lor mândria.

Italienii ne ştiu de fricã, un lucru bun pentru echipa lui Victor Piţurcã.

Un atu ar fi acela cã doi dintre pionii de bazã ai naţionalei noastre, Mutu şi Chivu, sunt destul de familiarizaţi cu jocul italienilor, iar pe aceastã listã am putea sã-l trecem şi pe Codrea.

O altã bãtãlie va fi datã, cu siguranţã, în tribune, unde caştigul ar fi orgoliul.

De ceva vreme se duce o luptã aprigã între români şi italieni, iar un eventual success al tricolorilor ar aduce un mare motiv de bucurie.

La meci sunt aşteptaţi aceeiaşi suporteri care au ieşit în evidenţã prin modul de a-şi încuraja echipa, poate într-un numãr mult mai mare, datã fiind importanţa acestei partide.

Avem de salvat onoarea noastrã, putem fi o surprizã şi putem crea alta, iar victoria tricolorilor ar putea fi un prim pas!

Hai România!